Știri

News

Cota de 17% a transporturilor este cea mai slabă pondere a sa din septembrie din istoria înregistrată — dar povestea absenței este în altă parte IA

România a înregistrat 6.912 companii în septembrie 2026, în scădere cu 53,3% față de cele 14.815 înregistrate cu un an mai devreme. Transporturile și depozitarea au deținut 17,1% din acest total — sub propria pondere din septembrie 2024 și sub media lor din septembrie pe doi ani. Totuși, cele mai mari cinci sectoare și-au păstrat aceleași poziții în aceeași ordine, iar niciun sector de dimensiuni medii sau mari nu a dispărut din tabel. Sectoarele care chiar devin tăcute se află în coadă, printre categorii cu numărări lunare de ordinul zecilor, unde o singură duzină de înregistrări deplasează procentul cu zeci de puncte.

Citește mai mult →
News

Cota PFA din septembrie a scăzut, dar adevărata poveste este că abia s-a mișcat IA

Cota persoanelor fizice autorizate din noile înregistrări de firme din România a scăzut la 39,8% în septembrie 2026, de la un maxim al anului 2026 de 41,8% în februarie. Pare începutul unei inversări. Nu este. Măsurată față de propria sa volatilitate lunară, mișcarea din septembrie se află bine în interiorul benzii de zgomot, iar compoziția registrului de firme al României a rămas în esență acolo unde a fost tot anul — o economie încă înclinată cu aproximativ patru zecimi spre formele neîncorporate, cu SRL-ul încorporat menținându-se aproape de 56%.

Citește mai mult →
News

Formarea de afaceri din România în T3: Decalajul de ieșiri s-a îngustat, dar declinul de vară s-a accentuat IA

Al treilea trimestru din 2026 lasă două verdicte care trag în direcții opuse. Măsurat prin ceea ce au făcut companiile — ieșiri versus înregistrări — trimestrul este cea mai stabilă perioadă din zece luni: decalajul net s-a îngustat de la −1.030 în iulie la −641 în august și −717 în septembrie. Măsurat prin câte companii au fost create, ultimele două luni ale trimestrului au fost cele mai slabe două ale întregii perioade de declin, cu cele 6.912 înregistrări din septembrie reprezentând cea mai scăzută lună singulară din 2026 până acum. Ambele citiri sunt exacte. Ele descriu două jumătăți diferite ale aceluiași ecosistem, iar tensiunea dintre ele este povestea trimestrului.

Citește mai mult →
News

Halving-ul din septembrie nu este un efect de bază — baza mare a fost anomalia, iar acesta a fost cel mai slab septembrie din zece ani IA

Înmatriculările de firme românești au scăzut cu 53,34% față de anul anterior în septembrie 2026, de la 14.815 la 6.912. Apărarea evidentă este că septembrie 2025 a fost un punct de comparație neobișnuit de ridicat. Această apărare este corectă din punct de vedere aritmetic și inutilă ca explicație: odată ce baza este eliminată, numărul recalculat față de calendar și plasat alături de ieșirile pe durata de viață, declinul rezistă la fiecare test. Ceea ce încadrarea în „bază mare" inversează este care lună a fost outlierul. Cele 6.912 înmatriculări din septembrie 2026 sunt cel mai scăzut septembrie înregistrat cel puțin din 2017, și cea mai slabă lună individuală din întreaga serie curentă — mai slabă decât decembrie 2025, o lună care include coada de sfârșit de an.

Citește mai mult →
News

Ilfov, nu București, este excepția lunii septembrie — iar Cluj este județul care pierde teren IA

București-Ilfov a atras 33,1% din înregistrările noi din septembrie, practic neschimbat față de seria sa de vară. Dar sub un agregat plat, Ilfov și-a menținut volumul în timp ce Bucureștiul a pierdut mai mult de o cincime din numărul său, iar Clujul a coborât de pe locul doi pe locul patru. Dispersia care contează luna aceasta este în interiorul nivelului superior, nu între capitală și provincii.

Cadrul care susține de obicei această poveste — capitală versus provincii, centru împotriva periferiei — nu rezistă contactului cu cifrele lunii septembrie. Ceea ce arată de fapt datele la nivel de județ este un nivel superior care se reordonează intern în timp ce cota agregată a capitalei rămâne neschimbată.

Citește mai mult →

Criză

Crisis

Colapsul afacerilor din România nu este o poveste provincială. Este una națională — și Bucureștiul este cea mai mare victimă unică IA

Prăbușirea înregistrărilor din septembrie trebuia să fie o poveste despre o regiune. Nu este. România a înregistrat 6.912 afaceri noi în septembrie 2026, față de 14.815 cu un an înainte, o scădere de 53,3%. Aceasta nu este o poveste regională. Este un eșec unic, uniform, la nivel național — iar capitala, departe de a adăposti țara, este acum cel mai mare contribuitor unic la scădere.


Tabelul nu ascunde provinciile. Provinciile nu sunt acolo unde este rana

Lectura tentantă a unui colaps de 53% este că undeva, o anumită regiune a fost golită. Datele resping această lectură.

Citește mai mult →
Crisis

Deficitul în scădere al României este o iluzie: afacerile nu supraviețuiesc mai mult, se nasc mai puține IA

În septembrie 2026, România a înregistrat 6.912 noi înregistrări de firme față de 7.629 ieșiri — o pierdere netă de 717 firme. Aceasta este o gaură mai mare decât cea din august, de 641, și arată ca a zecea lună a unei crize. Nu se atenuează. Decalajul s-a îngustat față de -1.030 în iulie în termeni absoluți, dar pentru că întreaga populație de afaceri s-a prăbușit simultan pe ambele părți — 6.912 înregistrări în septembrie față de 8.103 în august. Activitatea de ieșire nu s-a calmat; s-a micșorat alături de intrări. Raportul care măsoară de fapt relația spune o altă poveste: rata de sănătate — înregistrări împărțite la ieșiri — a fost de 0,91, sub 0,93 din august și doar marginal mai bună decât 0,91 din iulie.

Citește mai mult →
Crisis

Eliminarea formelor de persoană fizică autorizată agravează prăbușirea din septembrie a României, nu o atenuează IA

România a înregistrat 6.912 afaceri noi în septembrie, cu 53,3% mai puține decât cu un an în urmă. Explicația simplă — că mixul s-a deplasat spre formele de persoană fizică autorizată — nu se susține. Pe baza numărului doar de SRL-uri, scăderea este de 58,5%, iar pe fiecare numitor recalculat pe care l-am testat, prejudiciul se adâncește. Orice s-ar întâmpla cu formarea de afaceri în România, nu este un artefact statistic al birocrației.

Citește mai mult →
Crisis

Noul motor de afaceri al României este acum lat pe patru sectoare — iar celelalte cincisprezece mor IA

În septembrie 2026, patru sectoare au absorbit 52,7% din fiecare companie înregistrată în România. Celelalte șaisprezece, luate împreună, au produs mai puțin decât primele patru la un loc. Aceasta nu este o rotație. Este un triaj — și 7.629 de afaceri au ieșit din registru în aceeași lună, mai multe decât au intrat.

România a înregistrat 6.912 afaceri noi în septembrie 2026. Aceasta este cu 53,3% mai puțin decât în aceeași lună din 2025, când au fost înregistrate 14.815, și reprezintă o scădere suplimentară de 14,7% față de august, care a avut 8.103.

Citește mai mult →
Crisis

Registrul Comerțului din România se micșorează acum mai repede decât se umple: înmatriculările SRL scad cu 58%, iar Cluj a depășit Timișul la cifrele care contează cu adevărat IA

Septembrie 2026 a livrat 6.912 noi înregistrări de firme. Aceasta este cu 7.903 mai puțin decât cele 14.815 înregistrate în aceeași lună a anului 2025 — o scădere de 53,34%. Dar cifra mai dăunătoare se află cu un nivel mai jos: 7.629 de firme au părăsit registrul în aceeași lună, lăsând o pierdere netă de 717 și o rată de rotație de 110,37% — ieșirile din septembrie le-au depășit numeric pe cele de intrare.

Citește mai mult →