România a înregistrat 6.912 companii în septembrie 2026, în scădere cu 53,3% față de cele 14.815 înregistrate cu un an mai devreme. Transporturile și depozitarea au deținut 17,1% din acest total — sub propria pondere din septembrie 2024 și sub media lor din septembrie pe doi ani. Totuși, cele mai mari cinci sectoare și-au păstrat aceleași poziții în aceeași ordine, iar niciun sector de dimensiuni medii sau mari nu a dispărut din tabel. Sectoarele care chiar devin tăcute se află în coadă, printre categorii cu numărări lunare de ordinul zecilor, unde o singură duzină de înregistrări deplasează procentul cu zeci de puncte.

România a înregistrat 6.912 înregistrări de companii în septembrie 2026, față de 14.815 în septembrie 2025 — o scădere de 53,3%. Aceasta nu este o diferență de rotunjire și nu este sezonalitate: septembrie este a noua cea mai puternică dintre cele douăsprezece luni calendaristice după media pe termen lung, cu o medie de 11.385 înregistrări. Septembrie este o lună de mijloc, în mod normal puțin peste august. În 2026 a venit sub august: 6.912 față de 8.103, o scădere de la o lună la alta de 14,7%. Media mobilă pe 12 luni a alunecat de la 12.627 la 11.968.

Transporturile sub propriul model de septembrie

Transporturile și depozitarea au înregistrat 1.181 înregistrări în septembrie, sau 17,1% din totalul lunii. Față de propriul record de septembrie al transporturilor: în septembrie 2025 dețineau 2.151 înregistrări și 14,5% dintr-un total de 14.815; în septembrie 2024 erau 1.344, sau 22,2% din înregistrările acelei luni. Ponderea din septembrie 2026 este așadar mai mică decât cea din septembrie 2024 și sub media de 21,6% a transporturilor across citirile de septembrie din 2024 și 2025, deși se situează peste cifra neobișnuit de deprimată din septembrie 2025.

Compoziția scăderii contează mai mult decât ponderea în sine. Numărul absolut al transporturilor este în scădere cu 45,1% față de anul precedent, puțin mai puțin grav decât media pieței de 53,3%, ceea ce este exact motivul pentru care ponderea sa a scăzut în loc să crească: a pierdut volum, dar a pierdut proporțional mai puțin decât tot restul. Al doilea sector ca mărime, comerțul cu ridicata și cu amănuntul plus repararea vehiculelor, spune povestea opusă — 1.004 înregistrări, în scădere cu 52,6%, aproape exact rata pieței, lăsând ponderea sa practic fixată la 14,5%. Comerțul cu amănuntul nu s-a retras în niciun sens relativ semnificativ; pur și simplu s-a micșorat odată cu fluxul.

Sectoarele care au câștigat cu adevărat teren față de restul sunt informațiile și comunicațiile (737, în scădere cu doar 29,9%) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (722, în scădere cu 50,5%). Serviciile profesionale au deținut 10,4% din lună față de 9,8% în septembrie anterior. Construcțiile, dimpotrivă, au scăzut cu 53,6%, în linie cu cifra principală.

Ce este cu adevărat absent

Niciunul dintre cele mai mari cinci sectoare nu s-a subțiat sau nu a dispărut în septembrie — transporturile, comerțul, IT-ul, serviciile profesionale și construcțiile au ocupat aceleași cinci poziții, în aceeași ordine relativă între ele, ca în august și în iulie. Ce s-a subțiat se află mult sub vârful tabelului:

• Alimentarea cu apă, canalizarea și gestionarea deșeurilor au înregistrat 10 înregistrări în septembrie, în scădere de la 31 cu un an mai devreme — o scădere de 67,7%. Față de 12 în august și 18 în mai, acesta este un sector care a funcționat la volume lunare de două cifre mici tot anul.
• Agricultura, silvicultura și pescuitul au ieșit complet din primele cinci, situându-se pe locul unsprezece cu 218 înregistrări. Aceasta este o inversare izbitoare pentru singurul sector din întregul tabel de septembrie care a înregistrat creștere față de anul precedent: agricultura este în creștere cu 29,0% față de septembrie 2025. A deținut un loc în top zece încă din iunie, cu 256 de înregistrări. Absența sa din primele cinci din septembrie este o funcție a scalei, nu a colapsului — 218 este prea mic pentru a ajunge într-un top cinci al cărui prag este 628.
• Activitățile gospodăriilor private au atins exact zero în septembrie. A înregistrat 0 și în iunie, și 1 în mai, și 4 în august 2025. Aceasta nu este o constatare despre economie; este o categorie statistică reziduală care produce cifre de o singură cifră și zerouri în majoritatea lunilor.
• Administrația publică și apărarea au înregistrat 1, neschimbat față de un an mai devreme, față de 2 în aprilie și 3 în iunie — o categorie ale cărei numărări sunt prea mici pentru a purta vreun semnal.

Sectoarele absente din septembrie sunt absente pentru că sunt mici și nu au fost niciodată mari. Orice interpretare a unui colaps în gestionarea deșeurilor sau agricultură se bazează pe numărări lunare unde o duzină de înregistrări deplasează procentul cu zeci de puncte. Ce se poate spune cu încredere este că niciun sector de dimensiuni medii sau mari nu a dispărut din tabel — nu există nicio industrie lipsă de rangul șase sau șapte în datele din septembrie. Absența este la coadă, nu la mijloc.

Contextul care depășește detaliul sectorial

Procentele la nivel de sector pentru septembrie 2026 ar trebui citite în raport cu un ecosistem în contracție susținută. România a înregistrat acum zece luni consecutive cu mai multe ieșiri de afaceri decât înregistrări, o serie care a început în decembrie 2025, cu o pierdere netă cumulată de 17.473 firme. Spre comparație, septembrie 2025 a fost ultima dată când registrul a fost net pozitiv, adăugând 1.864 firme.

Ieșirile din septembrie au totalizat 7.629 — cuprinzând 845 de suspendări temporare, 2.875 de dizolvări și 3.909 radieri — față de 6.912 înregistrări, o rată de rotație de 110,4%. Decalajul este îngust: 717 companii au părăsit registrul mai multe decât au intrat. Acesta este printre cele mai blânde deficite lunare din secvența de zece luni, iar toate cele trei categorii de ieșiri au scăzut puternic față de anul precedent — suspendările cu 46,8%, dizolvările cu 46,2%, radierile cu 35,1%. Atât intrările, cât și ieșirile funcționează la aproximativ jumătate din nivelurile din 2025. Acest model este mai consistent cu o conductă de înregistrare și închidere care încetinește în general, decât cu un val de eșecuri.

Geografia întărește imaginea sectorială

Datele regionale nu adaugă o poveste separată atât cât confirmă că contracția este universală. Bucureștiul a reprezentat 25,7% din înregistrările din septembrie, cu 1.779 — o pondere care subliniază cât de concentrată rămâne activitatea în capitală. Ilfov a urmat cu 510, apoi Timiș cu 337 și Cluj cu 330. În ceea ce privește creșterea, niciun județ din setul de comparație nu s-a extins: cel mai puțin afectat, Ialomița, a scăzut cu 35,4%, în timp ce Covasna a înregistrat 21 față de 86 cu un an mai devreme, o scădere de 75,6%. Acest clasament sortează după creștere, deci o listă a județelor cu cea mai mare creștere care conține doar scăderi este ea însăși constatarea. Nu există nicio regiune a României unde formarea de noi afaceri și-a menținut nivelul din 2025 în septembrie.

Interpretarea care ar fi greșită

Încadrarea lunii septembrie în jurul întrebării care sector a câștigat pondere ar inversa mecanica reală. Transporturile au luat o felie mai mare dintr-o plăcintă în scădere nu pentru că activitatea de transport este robustă, ci pentru că declinul său a fost mai blând decât al comerțului cu amănuntul. Categoriile cu adevărat reziliente după variația față de anul precedent sunt agricultura (+29,0%), informațiile și comunicațiile (−29,9%) și intermedierea financiară (−29,6%) — două dintre ele mult prea mici sau prea constante pentru a conduce cifra principală. Iar sectoarele care sunt absente sunt cele cu numărări de ordinul zecilor, unde fluctuația unei singure luni este indistingibilă de zgomot.

Ce susține septembrie 2026 este o afirmație despre amploare mai degrabă decât despre rotație: zece luni consecutive de contracție netă, o medie pe 12 luni alunecând în jos, fiecare județ din comparație negativ și o poveste a absenței limitată la categorii ale căror totaluri lunare sunt prea mici pentru a fi interpretate. Ponderea transporturilor sub 18% este reală și sub propriul model recent de septembrie, dar este un simptom al declinului relativ, nu o dovadă a unui sector care își pierde stabilitatea mai repede decât economia din jurul său.