România a înregistrat 6.912 afaceri noi în septembrie, cu 53,3% mai puține decât cu un an în urmă. Explicația simplă — că mixul s-a deplasat spre formele de persoană fizică autorizată — nu se susține. Pe baza numărului doar de SRL-uri, scăderea este de 58,5%, iar pe fiecare numitor recalculat pe care l-am testat, prejudiciul se adâncește. Orice s-ar întâmpla cu formarea de afaceri în România, nu este un artefact statistic al birocrației.

Timp de patru luni, acest site a dezbătut dacă scăderea înregistrărilor de la mijlocul anului 2026 este o răcire estivală sau ceva structural. Septembrie ar fi trebuit să lămurească lucrurile. Pe recordul de zece ani, septembrie are în medie 11.385 înregistrări, a noua cea mai puternică dintre cele douăsprezece luni calendaristice — dar este, de asemenea, în mod fiabil o lună de recuperare, cea care ridică activitatea din minimul lunii august. În 2025, înregistrările au crescut cu 29,6% de la august la septembrie. Totuși, repornirea de toamnă nu s-a declanșat. Septembrie 2026 a venit la 6.912, iar luna a fost în scădere cu 14,7% față de august, în loc să crească.

Testul recalculării: numitorul face cifrele mai urâte

Întrebarea centrală era dacă declinul din titlu a flatat realitatea — dacă un val de înregistrări de PFA și întreprinderi familiale masca o scădere mai mică a societăților cu răspundere limitată reale, sau invers. Niciuna dintre direcții nu salvează cifra.

Societatea încorporată — vehiculul care angajează, împrumută și semnează contracte de leasing — este partea cea mai bolnavă a pacientului. Formările de SRL se situează acum la 3.878 pentru lună, o prăbușire de 58,5% de la an la an. Forma de persoană fizică autorizată s-a contractat și ea, cu 44,3%, dar vizibil mai puțin. Deci mixul s-a deplasat spre PFA — și această deplasare este singurul motiv pentru care cifra din titlu este −53% în loc de −58%. Recalcularea doar pe SRL expune o gaură mai adâncă, nu una fantomă.

Există o singură serie cu adevărat mai liniștită: întreprinderile familiale (II) au scăzut cu 52,4%. Dar, la 232 de formări, este prea mică pentru a schimba vreo concluzie.

Ieșirile au scăzut și ele — și aceasta este jumătatea mai îngrijorătoare

Evenimentele din ciclul de viață s-au prăbușit aproape la fel de repede ca înregistrările: radierile au scăzut cu 35,1% la 3.909, dizolvările au scăzut cu 46,2% la 2.875, suspendările au scăzut cu 46,8% la 845. Ieșirile totale au ajuns la 7.629 față de 6.912 formări.

O rată de rotație de 110,4 înseamnă că registrul este încă în scădere — dar aceasta este a treia cea mai blândă lună dintr-o serie de zece luni consecutive cu sold net negativ, care a început în decembrie 2025 și a acumulat până acum o pierdere netă cumulată de 17.473 afaceri. Mai puține închideri par o ușurare. Ele sunt mai probabil aritmetică: se nasc mai puține companii, deci rămân mai puține care să moară. Când atât nașterile, cât și decesele scad împreună, populația de firme active nu se stabilizează — ea se subțiază. Media mobilă pe douăsprezece luni se situează la 11.968 de înregistrări, în scădere cu 659 față de citirea anterioară; cele 6.912 din septembrie se situează cu 42% sub aceasta.

Construcțiile, ospitalitatea și serviciile au încetat chiar să mai prefacă

Prejudiciul este concentrat în sectoarele care ar fi trebuit să susțină economia. Hotelurile și restaurantele au scăzut cu 74,9%. Producția a scăzut cu 68,7%. Alte servicii au scăzut cu 64,5%, educația cu 59,8%, serviciile administrative și de suport cu 58,5%. Construcțiile, sectorul în care România a petrecut ani încercând să atragă capital, au pierdut 53,6% din noile formări. Transporturile — cea mai mare categorie de înregistrări a țării, cu 1.181 de entități noi — au scăzut cu 45,1%.

Singurul sector care a crescut a fost agricultura, silvicultura și pescuitul, în creștere cu 29,0% la 218 înregistrări. Citiți asta ca pe un avertisment, nu ca pe o rază de speranță: când o populație de afaceri înlocuiește formarea de servicii urbane cu autoangajare rurală apropiată de subzistență, entitatea nouă medie este mai mică, mai puțin probabil să angajeze pe cineva și mai puțin probabil să supraviețuiască unui an prost.

Geografia este mai rea. Fiecare dintre cele opt județe cu cea mai bună performanță din țară a înregistrat un declin categoric, variind de la scăderea de 35,4% a Ialomiței la 75,6% a Covasnei și 62,5% a Mehedințiului. Doar Bucureștiul a luat 1.779 de înregistrări, 25,7% din totalul național. Formarea se retrage în capitală și Ilfov, în timp ce restul țării devine tăcut. Aceasta nu este o pauză sezonieră; este concentrare.

Ce se poate și ce nu se poate spune despre cauze

Datele de aici măsoară înregistrări, nu cauze, și nicio cifră din acest set de date nu izolează politica fiscală, condițiile de creditare sau costurile cu forța de muncă. Dar forma prăbușirii — mai accentuată la societățile încorporate decât la persoanele fizice autorizate, mai accentuată în construcții și ospitalitate decât în agricultură, mai accentuată în afara capitalei — este semnătura unei piețe în care costul fix de a înființa o companie reală a devenit prohibitiv, mai degrabă decât a uneia în care cererea de servicii personale s-a atenuat. O poveste despre cerere mai slabă nu ar fi doborât formările de SRL mai puternic decât formările de PFA.

Concluzia onestă este opusul celei pe care această rubrică și-a propus să o testeze. Recalcularea nu înmoaie septembrie. O ascute. Față de numitorul mai bun — doar societăți încorporate — formarea de afaceri românească nu a scăzut la jumătate. A scăzut cu mult peste jumătate, rata de ieșire a scăzut odată cu ea, iar registrul s-a micșorat acum în fiecare lună din decembrie 2025. Dacă tabăra „răcirii sezoniere" aștepta repornirea de toamnă pentru a-și demonstra teza, septembrie a fost luna care nu a livrat.