În septembrie 2026, patru sectoare au absorbit 52,7% din fiecare companie înregistrată în România. Celelalte șaisprezece, luate împreună, au produs mai puțin decât primele patru la un loc. Aceasta nu este o rotație. Este un triaj — și 7.629 de afaceri au ieșit din registru în aceeași lună, mai multe decât au intrat.

România a înregistrat 6.912 afaceri noi în septembrie 2026. Aceasta este cu 53,3% mai puțin decât în aceeași lună din 2025, când au fost înregistrate 14.815, și reprezintă o scădere suplimentară de 14,7% față de august, care a avut 8.103.

Dar cifra principală nu este partea alarmantă. Forma prăbușirii este.

Patru sectoare, mai mult de jumătate din registru

Înregistrările din septembrie au fost distribuite în economie astfel:

Cele mai mari patru sectoare au reprezentat 3.644 din cele 6.912 înregistrări ale lunii, adică 52,7%. Adăugați construcții — 628 de înregistrări — și primele cinci depășesc singure tot restul țării la un loc, 4.272 față de 2.640.

Verificați aceeași măsură mai devreme în an și imaginea se clarifică. În martie 2026, primele patru sectoare au absorbit împreună 7.346 de înregistrări. Martie a fost o lună mult mai mare; cei patru lideri din septembrie au absorbit abia jumătate din înregistrările celor din martie, într-un registru cu o fracțiune din dimensiune. Baza s-a golit sub lideri.

Nimic nu a crescut brusc

Niciun sector major nu a crescut în septembrie 2026 față de septembrie 2025. Transportul a scăzut cu 45,1%, de la 2.151 la 1.181. Comerțul cu amănuntul a scăzut cu 52,6%, de la 2.119 la 1.004. IT și comunicațiile au scăzut cu 29,9%, de la 1.051 la 737. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au scăzut cu 50,5%, de la 1.458 la 722. Construcțiile au scăzut cu 53,6%, de la 1.352 la 628. Producția a scăzut cu 68,7%, de la 787 la 246. HoReCa a scăzut cu 74,9%, de la 854 la 214. Divertismentul și cultura au scăzut cu 74,6%, de la 682 la 173.

Exact un sector a crescut: agricultura, silvicultura și pescuitul, de la 169 la 218, o creștere de 29% — de la o bază atât de mică încât reprezintă 3,2% din totalul național. Aceasta nu este o poveste de creștere; este un efect de rotunjire într-un câmp în scădere.

Deci concentrarea nu este rezultatul unor sectoare puternice care trag înainte. Este rezultatul faptului că restul bazei sectoriale se subțiază mai repede decât liderii. Grupul nu s-a rotit. S-a micșorat.

Unde apare efectul de supraviețuire

Două sectoare se comportă diferit de restul, și ambele spun aceeași poveste din capete opuse.

IT și comunicațiile au scăzut cel mai puțin dintre orice sector substanțial — 29,9% — și au urcat de pe locul al șaselea în martie pe al treilea în septembrie. Într-o lună în care construcțiile au scăzut cu 53,6%, acesta este cel mai apropiat lucru de reziliență pe care îl are România. Merită menționat și că ponderea IT nu a crescut pentru că IT a crescut; a crescut pentru că tot ce era în jurul lui s-a micșorat mai repede. Un sector care pur și simplu scade mai puțin decât vecinii săi arată acum ca o ancoră.

HoReCa a scăzut cu 74,9%, de la 854 la 214, iar divertismentul și cultura au scăzut cu 74,6%, de la 682 la 173. Acestea sunt sectoarele intensive în muncă, cu capital redus, apropiate de sezonalitate — exact cele care absorb lucrători când ocuparea formală se strânge și exact cele care dispar primele când cererea gospodăriilor se contractă.

Ieșirile confirmă

Înregistrările din septembrie au fost 6.912. Ieșirile de afaceri din septembrie au ajuns la 7.629 — împărțite în 845 de suspendări, 2.875 de dizolvări și 3.909 radieri. Creșterea netă a fost minus 717, iar rata de rotație a lunii a atins 110,4%.

Aceasta este a zecea lună consecutivă de creștere netă negativă, o serie care datează din decembrie 2025 și care a distrus până acum cumulativ 17.473 de afaceri nete. Septembrie nu este cea mai rea lună din această serie — decembrie 2025, cu minus 4.292, a fost — dar este a treia cea mai blândă din zece, ceea ce o face îngrijorătoare. Sângerarea nu mai este acută. Devine rutină.

Ieșirile în sine au scăzut puternic anul la an: dizolvările cu 46,2%, radierile cu 35,1%. Sună ca o veste bună până când puneți cele două cifre alăturate. Înregistrările au scăzut cu 53,3% în timp ce ieșirile au scăzut cu 35–46%. Intrările s-au prăbușit mai repede decât ieșirile. Registrul nu se vindecă; pur și simplu se mișcă mai puțin în ambele direcții, ceea ce este aspectul unei economii blocate din interior.

Și nu este o poveste despre București

Concentrarea este națională, iar distribuția geografică sugerează o retragere generală, nu o anomalie regională. Bucureștiul a înregistrat 1.779 de afaceri în septembrie — 25,7% din totalul național — dar cu o rată de rotație de doar 77,5%, cea mai scăzută dintre toate județele majore.

Județele cu cea mai rea rotație sunt cele din afara orbitei capitalei. Constanța a avut o rată de rotație de 132,9%, Bihor 133,0%, Sibiu 134,3% și Cluj 119,4%. Cluj — descris în mod obișnuit ca al doilea pol economic al României — a avut 394 de ieșiri față de 330 de înregistrări într-o singură lună.

Cele mai mici județe se prăbușesc de-a dreptul. Covasna a înregistrat 21 de afaceri, în scădere cu 75,6% anul la an. Tulcea a scăzut cu 70,2%, Mehedinți cu 62,5%, Harghita cu 59,5%, Gorj cu 58,7%, Vrancea 56,0%. În aceste locuri primele patru sectoare naționale nu sunt concentrate. Sunt absente.

Verdictul

Concentrarea din datele septembrie este reală, măsurabilă și severă: primele patru sectoare au absorbit 52,7% dintr-un registru național în scădere, iar celelalte șaisprezece sectoare au produs mai puțin decât acele patru la un loc.

Dar nu este o poveste despre învingători. Este o poveste despre o bază care eșuează înaintea liderilor. Cele patru sectoare din vârf sunt în vârf doar pentru că scara de sub ele a fost înlăturată. Registrul de afaceri al României produce încă mai puține companii în fiecare lună decât distruge, a zecea lună consecutivă de pierdere netă, iar apărarea sezonieră nu este disponibilă: septembrie este clasat pe locul al nouălea din douăsprezece luni calendaristice după media istorică, o lună obișnuită. Aceasta este o cădere extraordinară într-o lună neremarcabilă.

Media mobilă pe 12 luni se situează acum la 11.968, o scădere de 659 față de citirea anterioară de 12.627. Această medie se situează cu 5.056 deasupra locului unde a aterizat efectiv septembrie. Registrul funcționează la 58% din propria medie glisantă. Patru sectoare sunt ceea ce a rămas în picioare pe el.