Newstodon

Controlul capitalei asupra înregistrărilor de firme din august în România pare mai puternic ca niciodată. Nu pentru că Bucureștiul prosperă. Ci pentru că aproape toate celelalte zone au încetat să mai creeze firme primele.

Prin orice numărătoare brută, august 2026 a fost o poveste a Bucureștiului. Capitala a înregistrat 2.276 de firme noi în acea lună, adică 28,1% din întregul total național de 8.103. Ilfov, zona metropolitană a capitalei, a adăugat 567 — un total combinat de 2.843 (35,1% din total), de peste 33 de ori mai mult decât cele 84 înregistrate în Vaslui, singurul județ în creștere al țării.

Raport trimestrial, iunie–august 2026

Există o versiune a acestei povești în care scăderea înregistrărilor din România din această vară este o rotație — bani și ambiție care curg dintr-un sector în altul, așa cum o economie sănătoasă se realocă. Acea versiune este greșită. Datele din al treilea trimestru al anului 2026 arată ceva considerabil mai tulburător: nu sectoare care își iau rândul, ci un coridor de activitate care se îngustează, înconjurat de o tăcere care se lărgește.

O reconstrucție de opt ani a fiecărui august din 2017 încoace arată că sectorul transporturilor din România domină tabelul sectoarelor cu o regularitate aproape mecanică. Arată, de asemenea, că „dominația" din acest august nu este deloc dominație — este cel mai liniștit august pentru transporturi din întreaga evidență demnă de încredere.

Numărul care sună alarmant este ușor de găsit. În august 2026, Transport și depozitare a înregistrat 1.515 afaceri noi, mai multe decât orice alt sector din România, în fața comerțului cu amănuntul cu 1.171 și a serviciilor profesionale cu 852. Citit izolat, pare un singur sector care înghite registrul comerțului.

Timp de treisprezece luni august, antreprenoriatul românesc a urmat o lege nescrisă: când înregistrările erau puține, întreprinzătorii individuali erau și ei puțini. În august 2026, acea lege a eșuat.

Prin orice măsură convențională, august 2026 a fost o lună proastă pentru formarea de afaceri în România. Totalul înregistrărilor a fost de 8.103 — în scădere cu 29,14% față de anul precedent, de la 11.435 de entități înregistrate în august 2025. Aceasta reprezintă o pierdere de 3.332 de înregistrări în douăsprezece luni.

A noua lună consecutivă de scădere netă a afacerilor din România a venit cu cea mai mică pierdere titularizată din februarie încoace. Priviți un nivel mai jos și ușurarea se evaporă.

La suprafață, august 2026 pare prima veste bună după foarte mult timp. România a înregistrat 8.103 afaceri noi și a pierdut 8.744 prin suspendări, dizolvări și radieri. Net: minus 641 firme — cea mai mică pierdere netă din februarie încoace, într-o serie de nouă luni care a început în decembrie 2025.

În fiecare august, analiștii apelează la scuza sezonieră. Anul acesta, datele refuză să coopereze.

România a înregistrat doar 8.103 înregistrări noi de companii în august 2026 — cea mai slabă lună din fereastra ultimelor douăsprezece luni, într-o lună calendaristică care se situează istoric pe locul 10 din 12 după volumul mediu. Cu o medie istorică de august de 10.681 înregistrări, această lună a venit cu aproape un sfert sub chiar și această referință deprimată.

Fiecare județ în afară de unul, de la Tulcea la Timiș, a înregistrat mai puține afaceri noi în acest august decât anul trecut. Titlul național nu ascunde nimic — pentru că nu mai există loc unde să se ascundă.

Teoria confortabilă care circula prin birourile de analiză luna aceasta era că contracția afacerilor din august din România trebuie să fie o chestiune a Bucureștiului și a prietenilor săi — o mahmureală a capitalei deghizată în tendință națională. Scormonește datele și teoria se prăbușește la contact.

Registrul comerțului din România a încheiat trimestrul mai–iulie cu 4,829 de firme pe minus. Înmatriculările noi au fost de 12,427 în mai, 11,277 în iunie și 11,049 în iulie — 34,753 în total. În contrapondere, 14,478 de firme au ieșit în mai, 13,025 în iunie și 12,079 în iulie — 39,582 în total.

Cifrele lunii iulie pentru mediul de afaceri din România seamănă mai puțin cu o economie cu bază largă și mai mult cu un pariu care se îngustează pe două industrii. Țara a adăugat doar 11,049 înmatriculări noi, o prăbușire de 27.16% față de anul precedent. În interiorul acestui total în scădere, transportul și comerțul cu amănuntul au reprezentat împreună 3,897 de firme—sau 35.3% din tot ce s-a creat în această lună.

Harta de business a României a făcut în iulie ceva ce pare o eroare statistică: niciuna dintre cele 42 de unități județene ale țării nu a înmatriculat mai multe firme noi decât cu un an în urmă. Cel mai bine s-a descurcat județul Satu Mare, și acesta în scădere cu 2.7%. Codașul, Alba, a pierdut trei sferturi din înmatriculări în douăsprezece luni.

Imaginea națională este brutală. România a înmatriculat doar 11,049 afaceri noi în iulie, în scădere cu 27.16% față de 15,168 cu un an în urmă. La cele 11,049 de intrări, registrul a consemnat 12,079 de ieșiri — 6,458 de radieri, 4,211 dizolvări și 1,410 suspendări. Asta înseamnă o pierdere netă de 1,030 de afaceri într-o singură lună, a opta lună consecutivă în care bilanțul a fost pe minus, o serie care a început în decembrie 2025 și care a șters cumulativ 16,115 afaceri.