Registrul Comerțului din România se micșorează acum mai repede decât se umple: înmatriculările SRL scad cu 58%, iar Cluj a depășit Timișul la cifrele care contează cu adevărat Generat de IA
Septembrie 2026 a livrat 6.912 noi înregistrări de firme. Aceasta este cu 7.903 mai puțin decât cele 14.815 înregistrate în aceeași lună a anului 2025 — o scădere de 53,34%. Dar cifra mai dăunătoare se află cu un nivel mai jos: 7.629 de firme au părăsit registrul în aceeași lună, lăsând o pierdere netă de 717 și o rată de rotație de 110,37% — ieșirile din septembrie le-au depășit numeric pe cele de intrare.
Sectorul persoanelor juridice înregistrate nu pierde teren în favoarea formelor de persoane fizice autorizate. Numărul de SRL-uri din septembrie, 3.878, este în scădere cu 58,49% față de 9.343 cu un an în urmă. Numărul de PFA, 2.751, este în scădere cu 44,29%. Și PFA a scăzut — doar mai puțin violent. Aceasta este o diferență în ritmul de erodare, nu o realocare. Ambele cozi se golească; una se golește mai repede.
SRL-ul pierde jocul pe termen lung, nu doar luna
O lună ar putea fi zgomot. Trei luni septembrie nu pot fi. În aceeași lună calendaristică, înregistrările de SRL au mers de la 10.404 în 2022 → 7.984 în 2023 → 6.978 în 2024 → 9.343 în 2025 → 3.878 în 2026. Vârful din 2025 este anomalia — cifra din 2026 este cu 63% sub septembrie 2022 și cu 44% sub cea din 2024.
Esential, pierderea nu este absorbită de nicio altă formă juridică. Toate cele patru alternative funcționale au scăzut de la an la an: II a scăzut cu 52,36% la 232, IF a scăzut cu 37,5% la 15, SA a scăzut cu 45,45% la 6. Singurele tipuri de entități care au „crescut" sunt reziduuri statistice — CA de la 5 la 15, SNC de la 3 la 9, SC de la 2 la 3, SCS de la 1 la 2. Adună fiecare dintre aceste câștiguri și obții 18 companii suplimentare. Aceasta reprezintă 0,3% din cele 5.465 de înregistrări de SRL care au dispărut. Nu există o entitate de destinație. Există doar un registru mai mic.
Consecința structurală este aritmetică, nu opinie. Ponderea SRL din toate înregistrările din septembrie a fost de 69,1% în 2024, 63,1% în 2025 și 56,1% în 2026. Sectorul persoanelor juridice este acum o majoritate fragilă a formării de noi afaceri în România.
O notă despre sezonalitate, pentru că cineva o va ridica
Septembrie este în mod istoric o lună de mijloc — a noua cea mai puternică din douăsprezece, cu o medie pe zece ani de 11.385 înregistrări. Aceasta face ca cifra actuală să fie cu aproximativ 39% sub norma sezonieră a lunii, și nu este o poveste despre o „lună liniștită": septembrie 2026 a venit la 6.912 față de o medie de 11.385 pentru septembrie pe zece ani, în timp ce septembrie 2025 a venit la 14.815. Explicația sezonieră era deja sub presiune în vară. Nu supraviețuiește acestui lucru.
Comparația cu omologii: Cluj vs. Timiș — și de ce Cluj pierde de două ori
Clasamentele după volum îi flată pe câștigătorii evidenți. Bucureștiul conduce cu 1.779 de înregistrări și 25,7% din totalul național; Ilfov urmează cu 510 (7,4%); Timiș cu 337 (4,9%) îl depășește pe Cluj cu 330 (4,8%) pentru locul trei.
Dar înregistrările sunt doar jumătate din registru, iar comparația cu omologii se prăbușește în momentul în care adaugi ieșirile. Cluj a înregistrat 394 de ieșiri totale în septembrie față de 330 de înregistrări — o rată de rotație de 119,39%. Timiș a înregistrat 253 de ieșiri față de 337 de înregistrări — o rată de rotație de 75,07%. Prin această măsură, Cluj nu este al treilea în țară. Este cel mai slab performant hub major din România, iar Timiș — un județ care înregistrează cu 2% mai puține companii — construiește, nu sângerează.
Problema Clujului este specifică. Cele 203 de deregistrări ale sale sunt al doilea cel mai mare număr din țară, după doar 747 ale Bucureștiului — pe o bază de o cincime din dimensiune. Ponderea PFA a Clujului din noile înregistrări este de 41,2% (136 din 330), cea mai mare dintre marile hub-uri și cel mai apropiat lucru din acest set de date de o poveste despre persoane fizice autorizate — și este județul în care registrul de ieșiri este cel mai dezechilibrat împotriva sa.
Modelul este chiar mai sever în afara hub-urilor, iar un județ îi eclipsează pe restul: Alba a pierdut 207 afaceri față de 116 înregistrări, o rată de rotație de 178,45%. Sibiu are o rotație de 134,29%, Bihor de 133,01%, Constanța de 132,94%. Numărul de ieșiri al Albei este mai mare decât cel al Brașovului pe mai puțin de o treime din baza de înregistrări a Brașovului. Între timp, fiecare dintre cei doisprezece cei mai slabi performanți în creștere din țară este în declin — Covasna în scădere cu 75,58%, Tulcea în scădere cu 70,18%, Mehedinți în scădere cu 62,5%. Instrumentul care raportează „județele cu cea mai mare creștere" nu are nicio creștere de raportat.
Întrebarea despre ciclul de viață pe care nimeni nu o pune
Cea mai inconfortabilă cifră din acest comunicat nu este declinul de 53% al înregistrărilor. Este faptul că și ieșirile au scăzut — suspendările în scădere cu 46,75%, dizolvările în scădere cu 46,15%, deregistrările în scădere cu 35,12%. O economie sănătoasă produce mai multă rotație: afacerile se închid și sunt înlocuite. Septembrie 2026 a produs mai puțin din ambele. Aceasta este semnătura unui registru care nu este lucrat — unde mai puțini oameni încep companii, mai puțini oameni le închid formal, și mii stau în limbo nici tranzacționând, nici deregistrate.
Media mobilă pe 12 luni s-a întors deja, alunecând cu 659 între citiri la 11.968 — de la 12.627 luna precedentă. În septembrie 2025, aceeași măsură creștea cu 436. Septembrie 2026 este a treia lună consecutivă de îmbunătățire a cifrei nete lunare — de la −1.748 în iunie la −717 acum — dar registrul este încă în scădere și a fost timp de zece luni consecutive începând cu decembrie 2025, acumulând o pierdere netă cumulată de 17.473 de afaceri.
Unghiul sectorial: Corporația nu a fost niciodată constrângerea
Dacă românii ar abandona SRL-ul pentru o formă mai simplă, ai expecta ca daunele să fie concentrate acolo unde o structură cu răspundere limitată este opțională — servicii, meserii, profesii. În schimb, nucleul sectorului persoanelor juridice se prăbușește cel mai tare. Înregistrările din producție au scăzut cu 68,74%, „alte servicii" cu 64,51%, educația cu 59,81%, suportul administrativ cu 58,46%, construcțiile cu 53,55%. Producția — un sector care necesită în esență o formă corporativă — este singura categorie cu cea mai slabă performanță din țară.
Singurul relativ rezistent este informația și comunicațiile, în scădere cu doar 29,88% la 737 înregistrări. Aceasta nu este forță; este cel mai puțin adânc declin într-un domeniu în care formarea de SRL este încă singura rută realistă pentru oricine facturează un client.
Ce a stabilit septembrie
Mixul de entități din septembrie nu arată SRL-uri care cedează cotă altor forme. SRL-ul pierde teren absolut agresiv — 58,49% de la an la an, sub fiecare septembrie cel puțin din 2022 și în urma chiar și a anului de criză 2024 — și niciun tip de entitate de vreo consecință nu preia diferența. Mixul se schimbă doar pentru că cea mai mare categorie se micșorează cel mai repede, iar cele mai mici categorii sunt prea mici pentru a conta ca altceva decât eroare de rotunjire.
Adevărata divergență din septembrie este geografică și indică direcția greșită pentru județul pe care țara l-a promovat un deceniu: Cluj, cu 330 de înregistrări față de 394 de ieșiri, este acum cel mai slab performant raport înregistrări-ieșiri dintre cele patru mari hub-uri ale României, în timp ce Timiș construiește pe mai puține dosare. Iar cea mai adâncă groapă nu este deloc într-un hub, ci în Alba, unde ieșirile au fost de aproape 1,8 ori mai mari decât înregistrările. Dezbaterea sezonier-versus-structural din ultimele patru luni se rezolvă în favoarea structuralului — nu în modul în care se aștepta cineva. Sectorul persoanelor juridice nu este înlocuit. Este abandonat, iar județele liniștite unde nimic nu începe și nimic nu se termină formal sunt locurile unde acest abandon este cel mai greu de văzut.