România a înregistrat 11.049 de înmatriculări noi de firme în iulie 2026, o scădere de 27,2 la sută față de 15.168 în iulie 2025. Vârful clasamentului sectorial spune însă o poveste mai îngustă: transporturile și depozitarea au generat 2.307 înmatriculări, în creștere cu 4,4 la sută față de anul anterior.

Acest rezultat al transporturilor nu este o expansiune cu bază largă. Este un stâlp care stă într-un câmp în care majoritatea celorlalte sectoare mari s-au contractat.

Sectoarele absente și cele abia prezente

Spațiul negativ apare cel mai literal la partea inferioară a tabelului sectorial. Administrația publică și apărarea au înregistrat zero înmatriculări în iulie, în timp ce gospodăriile private în calitate de angajatori au înregistrat una. Industriile extractive au avut 10 înmatriculări, gestionarea apei și a deșeurilor a avut 26, iar furnizarea de energie a avut 37. Unele dintre acestea sunt categorii structural mici, astfel că absența lor nu este, în sine, un semnal economic. Decalajul mai relevant este ce s-a întâmplat cu sectoarele care susțin în mod normal volume mari de înmatriculări.

Golirea din spatele titlului

În afara transporturilor, tabloul sectoarelor mari este puternic negativ. Comerțul a scăzut cu 30,0 la sută față de anul anterior, construcțiile au scăzut cu 34,0 la sută, serviciile profesionale au scăzut cu 19,6 la sută, hotelurile și restaurantele au scăzut cu 58,2 la sută, industria prelucrătoare a scăzut cu 56,0 la sută, sănătatea și asistența socială au scăzut cu 57,3 la sută, activitățile culturale și recreative au scăzut cu 50,7 la sută, serviciile administrative și de suport au scăzut cu 45,2 la sută, iar alte servicii au scăzut cu 39,1 la sută.

Dintre cele mai mari zece sectoare, doar transporturile și informațiile/comunicațiile au crescut față de anul anterior; informațiile/comunicațiile au câștigat doar 2,5 la sută. Câștigătorii mai mici — intermedierea financiară și asigurările, cu 28,6 la sută, agricultura, cu 16,1 la sută, și industriile extractive, cu 42,9 la sută — nu au fost suficient de mari pentru a compensa pierderile.

Traiectoria lunară întărește această concluzie. Totalul înmatriculărilor a scăzut de la 12.639 în aprilie la 11.049 în iulie, în timp ce transporturile au crescut de la 1.933 în aprilie la 2.307 în iulie. Cu alte cuvinte, transporturile au devenit mai centrale, în timp ce baza mai largă de înmatriculări s-a subțiat.

Ieșirile de firme întăresc contracția

Datele privind ciclul de viață indică în aceeași direcție. România a înregistrat 12.079 ieșiri totale de firme în iulie — suspendări, dizolvări și radieri la un loc — față de 11.049 înmatriculări. Creșterea netă a fost de -1.030, iar rata de rotație a ajuns la 109,3 la sută, ceea ce înseamnă că ieșirile au depășit înmatriculările.

Această serie net negativă nu este un accident pe o singură lună. Ea durează acum opt luni, începând din decembrie 2025, cu un declin net cumulat de -16.115 în această perioadă. Comparația este limitată de fereastra de date disponibilă, care începe în iulie 2024, astfel că nu poate fi extinsă la perioade anterioare. Totuși, arată că slăbiciunea actuală a înmatriculărilor nu este compensată de scăderea ieșirilor.

Datele regionale arată contracție, nu rotație

Datele la nivel de județ nu oferă o defalcare sector cu sector, astfel că nu este posibilă cartografierea concentrării regionale a transporturilor direct din acest set de date. Ceea ce arată însă este că până și cele mai puternice județe sunt, în mare parte, în scădere. Bucureștiul a condus cu 2.786 de înmatriculări, urmat de Ilfov cu 754, Timiș cu 602, Cluj cu 577, Iași cu 429 și Constanța cu 399.

Lista „județelor cu cea mai bună evoluție” este ea însăși edificatoare: Satu Mare, județul cel mai puțin negativ din clasament, era totuși în scădere cu 2,7 la sută, urmat de Călărași cu -9,1 la sută și Giurgiu cu -16,0 la sută. Aceasta nu este o poveste de rotație regională către noi poli de creștere; este o poveste a unor scăderi mai mici, nu a unor câștiguri.

Ce susțin datele

Întrebarea analizei a fost dacă titlul din iulie, dominat de transporturi, ascunde o golire a altor sectoare. Datele susțin această interpretare. Sectorul transporturilor și depozitării a fost singurul sector mare care a înregistrat o creștere substanțială față de anul anterior și a reprezentat mai mult de una din cinci înmatriculări noi. Sectoarele care în mod normal diversifică baza de înmatriculări a României — comerțul, construcțiile, serviciile profesionale, ospitalitatea, industria prelucrătoare, sănătatea și activitățile culturale — s-au contractat toate cu două cifre. În același timp, ieșirile de firme au depășit înmatriculările, prelungind o serie net negativă de opt luni.

Rezultatul nu este atât o rotație sectorială amplă, cât o concentrare: activitatea se grupează tot mai mult într-un singur sector în expansiune, în timp ce baza de înmatriculări din jur se subțiază.