România a înregistrat 11,049 de afaceri noi în iulie 2026, în scădere cu 27.2% față de 15,168 în aceeași perioadă a anului anterior. Dar schimbarea mai importantă este în compoziția acestor înmatriculări, iar aceasta nu este distribuită uniform în economie.

SRL-urile au reprezentat 5,963 dintre înmatriculările din iulie, în timp ce PFA-urile au reprezentat 4,662. Cu un an în urmă, împărțirea era de 10,832 SRL-uri și 3,886 PFA-uri. Ca pondere, SRL-urile au scăzut de la 71.4% din total la 54.0%, în timp ce PFA-urile au crescut de la 25.6% la 42.2%. Raportul SRL-PFA s-a redus de la aproximativ 2.8 la 1.3.

Contextul contează. Iulie a marcat a opta lună consecutivă de formare netă negativă de afaceri, cu un nivel net lunar de -1,030 și un deficit cumulat de -16,115 de când seria a început în decembrie 2025. Totuși, partea ieșirilor se atenuează, nu accelerează: suspendările au scăzut cu 22.9% de la an la an, dizolvările au scăzut cu 18.0%, iar radierile au scăzut cu 9.6%. Reechilibrarea are loc pe partea intrărilor din registru, nu într-un val de închideri.

Geografia: extinsă, dar nu uniformă

Pentru a verifica dacă schimbarea de compoziție este națională sau limitată la câteva puncte fierbinți, au fost extrase date la nivel de județ pentru 19 județe, incluzând fiecare județ cu volum mare de înmatriculări. Rezultatul este clar în privința ponderilor: ponderea PFA în înmatriculări a crescut în toate cele 19 județe, iar ponderea SRL a scăzut în toate cele 19.

Dar mecanismul nu este același peste tot. Numărul de PFA-uri a crescut doar în 16 dintre cele 19 județe. În Dolj, înmatriculările de PFA au scăzut de la 220 la 168; în Sibiu au coborât de la 105 la 100; în Teleorman au scăzut de la 26 la 19. În fiecare dintre aceste județe, ponderea PFA a crescut totuși, pentru că înmatriculările de SRL au scăzut mult mai rapid — în Dolj, de exemplu, SRL-urile au scăzut de la 386 la 128, făcând PFA-urile forma majoritară la 55.3%, în ciuda unui declin absolut propriu.

Această aritmetică, nu substituirea, este partea insuficient apreciată a poveștii. În Brașov, înmatriculările de PFA au fost practic stabile (de la 146 la 148), dar ponderea PFA a sărit de la 27.1% la 39.8% pentru că SRL-urile au scăzut cu 44.4%. În Sibiu, ambele forme s-au contractat, totuși mixul s-a deplasat cu 19 puncte procentuale. Compoziția se schimbă în aproape fiecare județ, dar în mai multe dintre ele se schimbă pentru că o formă dispare mai repede decât crește cealaltă.

Harta la nivel de județ arată, de asemenea, o varietate reală. Bucureștiul este acum aproape la paritate, cu SRL-uri în scădere de la 2,020 la 1,488 și PFA-uri în creștere de la 1,134 la 1,286. Iașiul a trecut la majoritate PFA, cu PFA-uri la 49.2% după ce SRL-urile au scăzut de la 476 la 201. Ilfov, prin contrast, a rămas distinct dominat de SRL, cu o pondere SRL de 74.1%, iar Teleormanul abia s-a mișcat, SRL-urile rămânând la 69.3%. Harghita a adăugat o a treia nuanță: SRL-urile au scăzut de la 74 la 31, PFA-urile au fost aproximativ stabile, iar întreprinderile individuale (II) au crescut de la 19 la 29, devenind aproape o treime din înmatriculările județului. Retragerea de la forma SRL nu aterizează întotdeauna pe forma PFA.

Tiparul sectorial este îngust

Datele pe industrie nu sunt defalcate pe formă juridică, așa că testul sectorial este inferențial — dar inferența este puternică. Doar patru dintre cele cincisprezece sectoare urmărite au crescut de la an la an: transport și depozitare (+4.4%, până la 2,307 înmatriculări), agricultură (+16.1%, până la 173), intermediere financiară și asigurări (+28.6%, până la 252) și IT și comunicații (+2.5%, până la 971). Toate celelalte sectoare s-au contractat, cele mai abrupte scăderi fiind în ospitalitate (-58.2%), industria prelucrătoare (-56.0%), servicii administrative și de suport (-45.2%) și construcții (-34.0%).

Creșterea și declinul se situează pe părți opuse ale liniei tipului de entitate. Transportul și agricultura sunt domenii în care formele de persoană fizică autorizată și întreprindere individuală sunt frecvente; construcțiile, industria prelucrătoare și ospitalitatea sunt de obicei constituite ca SRL-uri. Datele registrului nu pot stabili motivele antreprenorilor, dar arată că creșterea este concentrată în sectoare care înclină spre forme juridice mai simple, în timp ce declinul este concentrat în sectoare care înclină spre SRL. Schimbarea de mix este extinsă pe hartă și îngustă pe sectoare.

Ce arată datele

Dovezile susțin o concluzie nuanțată: reechilibrarea de la SRL la PFA este extinsă la nivel de județe, dar concentrată sectorial, iar o parte semnificativă este mecanică, nu o comutare reală a formei juridice. Un numitor SRL în scădere umflă ponderile PFA chiar și acolo unde numărul PFA-urilor este stabil sau în scădere.

Cifrele mai ample ale ecosistemului confirmă că aceasta este o poveste despre compoziție, nu despre creștere. Rata națională de rotație a fost 109.3% în iulie, cu 12,079 de ieșiri față de 11,049 de înmatriculări, iar presiunea este inegală: Argeș a înregistrat o rotație de 155.4%, iar Cluj de 135.2%, în timp ce București a fost la 85.3%, iar Ilfov la 72.4%. Nici sezonalitatea nu explică declinul: media istorică a lunii iulie este de 11,926 înmatriculări, ceea ce o plasează pe locul 7 din cele 12 luni calendaristice — o lună de mijloc de clasament, nu un minim de vară.

Imaginea care se conturează este aceea a unei baze de înmatriculări redesenate mai puțin de o creștere a înmatriculărilor PFA și mai mult de o retragere abruptă a formelor constituite ca societăți, concentrată în construcții, industria prelucrătoare, comerț și ospitalitate. Acolo unde activitate nouă încă apare — transport, agricultură, IT și finanțe — aceasta sosește tot mai des în forme juridice mai simple. Aceasta este o schimbare în mix, nu în masă.