Registrul comerțului din România s-a contractat pentru a opta lună consecutiv în iulie 2026, însă geografia contracției contrazice presupunerea că regiunea capitalei ar fi problema. București-Ilfov a adăugat firme în termeni neți, în timp ce întregul declin net național s-a produs în afara acesteia.

Înmatriculările la nivel național au totalizat 11.049, față de 12.079 radieri, rezultând o creștere netă de -1.030. Actuala serie negativă a început în decembrie 2025 și are un declin net cumulat de -16.115. Această serie nu trebuie citită ca un record dincolo de fereastra de date disponibilă: instrumentul însuși notează că este măsurată doar din iulie 2024, cea mai timpurie lună cu date fiabile privind radierile.

Diviziunea regională este puternică. Bucureștiul a înmatriculat 2.786 de firme noi, iar Ilfov a înmatriculat 754, adică 3.540 în regiunea capitalei. Aceleași două județe au înregistrat 2.377, respectiv 546 de radieri, în total 2.923. Astfel, București-Ilfov rămâne cu o creștere netă de +617. Dacă scădem aceste două județe din totalurile naționale, restul României a înmatriculat 7.509 firme și a înregistrat 9.156 de radieri, un declin net de -1.647. Cu alte cuvinte, pierderea netă națională nu este concentrată în București-Ilfov; este în întregime un fenomen provincial, iar deficitul provinciei este mai adânc decât cifra la nivel național pentru că regiunea capitalei a fost pozitivă.

Declinul este, de asemenea, amplu în interiorul provinciei, nu un artefact al câtorva județe slabe. Dintre cele 42 de județe acoperite, doar opt au înregistrat formare netă pozitivă: București (+409), Ilfov (+208), Timiș (+51), Arad (+6), Satu Mare (+21), Olt (+7), Călărași (+9) și Giurgiu (+13). Clujul, al doilea județ ca număr de înmatriculări din afara București-Ilfov, a avut 577 de înmatriculări, dar 780 de radieri, adică o creștere netă de -203. Constanța, Iași, Bihor, Brașov, Prahova și Dolj au fost, de asemenea, negative. Semnul negativ este dispersat geografic.

Creșterea înmatriculărilor spune aceeași poveste. Înmatriculările la nivel național au scăzut cu 27,16% față de anul precedent. Bucureștiul a scăzut cu 12,17%, iar Ilfov cu 8,50%, potrivit datelor anuale la nivel de județ pentru comparația județeană. Astfel, declinul combinat al București-Ilfov se situează la aproximativ 11,4%, în timp ce restul României a scăzut cu aproximativ 32,8%. Ponderea regiunii capitalei în totalul înmatriculărilor naționale a crescut, prin urmare, de la aproximativ 26,3% cu un an în urmă la 32,0% în acest iulie, chiar dacă ambele părți ale diviziunii s-au contractat.

Decalajul nu este doar un artefact sezonier. Media pe termen lung a lunii iulie este de 11.926 de înmatriculări, clasându-se pe locul șapte din cele 12 luni calendaristice. Iulie nu este un minim natural, astfel că deficitul față de media sezonieră și față de anul precedent are greutate.

Se menține oare avantajul brut al capitalei la înmatriculări atunci când este raportat la dimensiunea bazei sale de radieri? Da. Rata de rotație a regiunii capitalei a fost de 82,6 radieri la 100 de înmatriculări, comparativ cu 121,9 radieri la 100 de înmatriculări în restul țării. Raportul înmatriculări-radieri în București a fost de 1,17, în Ilfov de 1,38, iar în restul României de 0,82. Cu alte cuvinte, regiunea capitalei nu este doar mai mare; absoarbe, de asemenea, firme noi mai eficient decât media provincială. O normalizare completă în funcție de PIB-ul județean sau de populație nu este posibilă cu setul de date disponibil, însă raportat la volumul radierilor, avantajul capitalei nu dispare.

Schimbarea structurală de la SRL la PFA este vizibilă atât în capitală, cât și în provincie, cu diferențe locale. La nivel național, SRL-urile au reprezentat 5.963 de înmatriculări, iar PFA-urile 4.662. Înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 44,95% față de anul precedent, în timp ce înmatriculările de PFA-uri au crescut cu 19,97%. În București, împărțirea a fost aproape egală: 1.488 de SRL-uri și 1.286 de PFA-uri. Ilfov a rămas dominat de SRL-uri, cu 559 de SRL-uri față de 188 de PFA-uri. Timișul a fost aproape echilibrat, cu 304 SRL-uri și 278 de PFA-uri, Clujul cu 347 de SRL-uri și 226 de PFA-uri, iar Iașiul a avut majoritate de PFA-uri, cu 211 PFA-uri față de 201 SRL-uri. Acest lucru sugerează că trecerea către PFA este un fenomen larg, nu doar o poveste specifică capitalei.

În privința industriilor, datele naționale arată că transportul și depozitarea conduc cu 2.307 înmatriculări, urmate de comerț cu 1.590, servicii profesionale cu 1.207, construcții cu 1.021 și IT/comunicații cu 971. Față de anul precedent, transportul a crescut cu 4,39%, iar IT-ul cu 2,53%, în timp ce hotelurile și restaurantele au scăzut cu 58,15%, producția cu 55,98%, iar sănătatea/asistența socială cu 57,31%. Setul de date nu oferă detalii pe județe și sectoare pentru luna iulie, astfel încât întrebarea dacă vreun sector este exclusiv capitalei nu poate fi testată direct. Ceea ce este clar este că sectoarele care încă mai cresc la nivel național nu se limitează la o singură categorie centrată pe București.

Luate împreună, datele din iulie resping ideea că declinul afacerilor din România este o problemă a București-Ilfov. Regiunea capitalei a fost una dintre puținele zone net pozitive și se contractă mai lent la capitolul înmatriculări decât restul țării. Declinul net național este răspândit în majoritatea județelor, în timp ce București-Ilfov rămâne principala pernă de amortizare. Povestea distribuțională nu este un colaps al capitalei, ci un decalaj tot mai mare între o regiune a capitalei rezilientă și o economie provincială aflată într-o contracție largă.