Iunie 2026 a adus 11.277 de înmatriculări noi de companii în România, o scădere de 9,25% față de cele 12.427 din mai și cu 4,15% sub iunie 2025. La suprafață, pare o cădere. Însă tiparul sezonier spune o altă poveste: iunie ocupă locul cinci între lunile calendaristice, cu o medie pe termen lung de 12.119 de înmatriculări, iar cifra din acest an, 11.277, se încadrează în marja normală a acestui prag. Scăderea din mai în iunie este o răcire sezonieră recurentă, nu o dovadă proaspătă de contracție.

Acestea fiind spuse, stabilitatea de suprafață maschează o frământare compozițională mai profundă, care durează de peste un an — iar datele arată că aceasta se stabilizează, nu accelerează.

Substituția SRL-PFA este matură, nu acută

Migrația îndelungată de la SRL-urile cu răspundere limitată către PFA-urile de tip liber-profesionist a continuat în iunie — dar ritmul nu mai accelerează. SRL-urile au reprezentat 6.233 de înmatriculări, în scădere cu 18,81% de la an la an față de 7.677. PFA-urile, între timp, au urcat la 4.535 — o creștere de 23,37% față de anul trecut, de la 3.676.

Structura cotelor de piață spune povestea mai calm decât oscilațiile procentuale: SRL-urile au reprezentat 55,3% din înmatriculările din iunie, iar PFA-urile 40,2%. Cu un an în urmă, aceste cote erau de 65,3%, respectiv 31,2%. Schimbarea este reală și în desfășurare, dar s-a așezat, în linii mari, într-un nou echilibru. Cota SRL se menține de câteva luni în jurul valorii de 50%, iar cea a PFA între 30% și 40% — un tipar care acum seamănă mai degrabă cu o reechilibrare structurală decât cu o fugă panicată.

Tipurile de entități mai mici au înregistrat și ele creșteri: Întreprinderile Individuale (II) au atins 435 de înmatriculări, în creștere cu 18,53% de la an la an, iar Întreprinderile Familiale (IF) au sărit cu 80,95%, la 38.

Ieșirile depășesc încă înmatriculările — dar decalajul se îngustează

Iunie a înregistrat 13.025 de ieșiri totale din registru (suspendări, dizolvări și radieri la un loc) față de 11.277 de intrări noi, rezultând o rată a rulajului de 115,5% — cu alte cuvinte, la fiecare 100 de firme noi, aproximativ 116 au părăsit registrul. Creșterea netă a lunii a fost de -1.748.

Aceasta marchează a șaptea lună consecutivă de creștere netă negativă, o serie care a început în decembrie 2025. Pierderea netă cumulată pe aceste șapte luni se ridică la -15.085. Aceasta este o contracție semnificativă după orice măsură.

Cu toate acestea, linia de trend indică o direcție mai puțin alarmantă decât la începutul seriei. Cea mai proastă lună a fost decembrie 2025, cu o pierdere netă de -4.292. Fiecare dintre ultimele trei luni — aprilie (-3.018), mai (-2.051) și iunie (-1.748) — a fost mai puțin severă decât precedenta. Indicatorul de trend al creșterii nete din datele privind sănătatea ecosistemului confirmă acest lucru: direcția de la o lună la alta s-a îmbunătățit cu +303 puncte între mai și iunie.

Raportul de sănătate — înmatriculări împărțite la total ieșiri — s-a situat la 0,87 în iunie, în creștere de la 0,86 luna precedentă, o îmbunătățire marginală de +0,01. Este încă sub pragul de echilibru de 1,0, dar direcția se stabilizează, nu se deteriorează.

Radierile impulsionează ieșirile; dizolvările stagnează

Compoziția ieșirilor se modifică, de asemenea. Radierile — eliminarea finală a firmelor din registru — au atins 7.145 în iunie, în creștere cu 9,17% față de 6.545 cu un an mai devreme. Această categorie reprezintă grosul volumului de ieșiri și este principala componentă care determină creșterea netă negativă.

Dizolvările, în schimb, au fost aproape neschimbate de la an la an: 4.394 față de 4.391 — esențial aceeași valoare, cu o modificare de 0,07%. Suspendările au scăzut cu 10,75%, la 1.486 de la 1.665, un semn binevenit, chiar dacă modest, că firmele își întrerup mai rar activitatea decât în urmă cu un an.

Imaginea care se conturează este aceea a unui registru care „face curățenie” — elimină firmele inactive într-un ritm mai alert — și nu a unuia care asistă la un nou val de prăbușire a firmelor active. Nu este același lucru cu un ecosistem sănătos, dar este o dinamică diferită de o contracție provocată de dificultăți.

Sectoare: IT și construcții cresc, transporturile și comerțul scad

Pe sectoare, tabloul este mixt, dar în mare parte coerent cu tema ajustării structurale, și nu a crizei.

Transporturile și depozitarea au rămas sectorul de top după volum, cu 2.061 de înmatriculări, însă în scădere cu 11,85% de la an la an față de 2.338. Comerțul cu amănuntul și cel cu ridicata au înregistrat 1.646 de înmatriculări, o scădere de 13,28% față de 1.898. Numai aceste două sectoare au reprezentat aproape o treime din toate înmatriculările noi din iunie, astfel că decelerarea lor trage semnificativ în jos cifra totală.

De cealaltă parte a balanței, mai multe sectoare au înregistrat creșteri solide:

• Informații și comunicații a crescut cu 15,32% față de anul trecut, la 926 de înmatriculări
• Activități profesionale, științifice și tehnice a crescut cu 7,16%, la 1.197
• Construcțiile au urcat cu 4,04%, la 1.132
• Agricultura, silvicultura și pescuitul a sărit cu 43,02%, la 256
• Intermedierile financiare și asigurările a urcat vertiginos cu 60,69%, la 233

Cifrele din agricultură și finanțe pleacă de la o bază mică, dar creșterea din IT, servicii profesionale și construcții indică o reechilibrare discretă către sectoare cu valoare adăugată mai mare — coerentă cu interpretarea „flexibilității” a migrației către PFA, mai degrabă decât cu cea a „dificultății”.

În plan regional: Ilfov conduce la creștere

Bucureștiul a dominat ca volum absolut, cu 2.667 de înmatriculări, urmat de Ilfov (844), Cluj (564) și Timiș (522). Însă cea mai rapidă creștere a venit din Ilfov, cu un avans de 24,12% față de anul trecut, din Iași (în creștere cu 12,27%) și din câteva județe mai mici: Neamț a sărit cu 28,32%, Călărași cu 24,21%, iar Giurgiu a câștigat 15,31%.

Dinamica metropolitană Ilfov-București rămâne principalul motor al țării, însă răspândirea mai largă a creșterii către județe mijlocii sugerează că activitatea antreprenorială nu este doar un fenomen al marilor orașe.

Concluzie: Stabilitatea ca rezultat

Dacă datele din iunie dovedesc ceva, acest lucru este că registrul comerțului din România nu este în cădere liberă — se află într-o perioadă prelungită, dar care se îngustează lent, de rotație net-negativă, cu o modificare continuă a compoziției înmatriculărilor, de la dominanța SRL către cea a PFA, ceea ce seamănă tot mai mult cu o tranziție structurală durabilă.

Media mobilă pe 12 luni a scăzut la 13.248, de la 13.288 luna precedentă — o erodare marginală care confirmă că tendința pe termen lung este treptat descendentă. Dar ritmul declinului mediei mobile a încetinit considerabil față de începutul seriei. Media pe 12 luni a atins punctul minim în primăvară și acum este în esență plată.

Cea mai notabilă constatare a lunii iunie 2026 ar putea fi aceea că nimic nu s-a înrăutățit dramatic. Substituția SRL-PFA s-a menținut constantă. Pierderea netă s-a redus. Scăderea sezonieră s-a încadrat în normele istorice. Sectoarele care cresc (IT, construcțiile, serviciile profesionale) nu sunt sectoare aflate în dificultate. Sectoarele care se contractă (transporturile, comerțul) trec printr-o normalizare după un boom post-pandemic.

Pentru o linie editorială care a urmărit distrugerea netă mai bine de un an, titlul „lucrurile nu se mai înrăutățesc” poate părea neconvingător. Însă, într-o analiză bazată pe date, absența deteriorării este ea însăși un semnal semnificativ: ajustarea și-a găsit punctul de echilibru, iar ecosistemul se stabilizează — chiar dacă nu a întors încă pagina.