București — România a înregistrat 12.427 de noi înmatriculări de companii în mai 2026, o scădere modestă de 1,68% față de cele 12.639 de înmatriculări din aprilie și în scădere cu 3,51% comparativ cu mai 2025. În timp ce cifrele generale sugerează o tendință de răcire, o analiză mai aprofundată relevă o transformare structurală în modul în care românii aleg să își oficializeze afacerile.

SRL-urile Scad, PFA-urile Explodează

Cea mai notabilă evoluție din mai a fost divergența dintre entitățile corporative și întreprinderile individuale. Societățile cu răspundere limitată (SRL-uri) — în mod tradițional coloana vertebrală a înființării de afaceri în România — au scăzut brusc la 6.964 de înmatriculări, în scădere cu 14,48% de la an la an față de 8.143 în mai 2025. Aceasta a fost principala cauză a declinului general.

În contrast, întreprinderile individuale autorizate (PFA-uri) au crescut la 4.816 înmatriculări, o creștere de 14,72% față de 4.198 acum un an. Întreprinderile familiale (II) au înregistrat, de asemenea, câștiguri, urcând cu 13,35% la 552 de înmatriculări, în timp ce Întreprinderile individuale (IF) au sărit cu 74,07% la 47.

Acest model indică o deplasare către structuri de afaceri mai ușoare și cu costuri mai reduse. PFA-urile și întreprinderile familiale implică, de obicei, mai puține cheltuieli de reglementare și cerințe de capital inițial mai mici decât SRL-urile, făcându-le atractive pentru freelanceri, consultanți și furnizori de servicii la scară mică.

Tendințe pe Industrii: Transporturile Încetinesc, Industria și Agricultura Explodează

Datele pe industrii relevă o realiniere semnificativă a activității antreprenoriale.

Comerțul și transporturile — în mod istoric cele mai mari două sectoare de înmatriculare — au înregistrat ambele scăderi substanțiale de la an la an. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a scăzut cu 18,16% la 1.789 de înmatriculări, în timp ce transportul și depozitarea au scăzut cu un remarcabil 32,91% la 1.755, în scădere de la 2.616 în mai 2025. Declinul sectorului de transport este cel mai dramatic dintre toate industriile majore și reflectă probabil saturația pieței după ani de creștere rapidă, precum și creșterea costurilor operaționale.

Mai multe industrii au înregistrat câștiguri puternice:

• Agricultura, silvicultura și pescuitul au explodat cu 70,49% la 491 de înmatriculări
• Industria prelucrătoare a sărit cu 51,62% la 702 înmatriculări
• Intermedierea financiară și asigurările au crescut cu 61,21% la 266
• Informațiile și comunicațiile au urcat cu 19,45% la 1.038
• Activitățile profesionale, științifice și tehnice au crescut cu 9,71% la 1.333

Cifrele puternice din industrie și agricultură sunt deosebit de demne de remarcat, sugerând un interes reînnoit pentru sectoarele productive după ani de dominare a serviciilor și comerțului.

Bucureștiul Domină, Județele Mai Mici Arată Dinamism

Bucureștiul rămâne hub-ul incontestabil al noii activități economice cu 2.912 înmatriculări — 23,4% din totalul național. Ilfov a urmat cu 828, Cluj cu 602, iar Timiș cu 593.

Cu toate acestea, cea mai rapidă creștere de la an la an a venit din județe mai mici. Călărași a condus cu o creștere de 57,35% la 107 înmatriculări, urmat de Giurgiu cu 34,07% (122 înmatriculări), Bistrița-Năsăud cu 27,82% (170) și Buzău cu 23,23% (191). Mai multe dintre aceste județe sunt preponderent agricole, ceea ce se aliniază cu creșterea mai largă a înmatriculărilor legate de agricultură.

Ciclul de Viață al Afacerilor: Depășiri ale Înmatriculărilor, Dar Decalajul Se Reduce

Mai a înregistrat 14.478 de ieșiri totale de afaceri (suspendări, dizolvări și radieri), depășind cele 12.427 de înmatriculări noi și generând o pierdere netă de -2.051 de afaceri pentru lună. Raportul înmatriculări-ieșiri a fost de 0,86, ceea ce înseamnă că au fost create aproximativ 86 de afaceri noi pentru fiecare 100 care au ieșit.

Cu toate acestea, tendința se îmbunătățește. Indicatorul tendinței raportului de sănătate a crescut cu 0,03 iar tendința creșterii nete a arătat o îmbunătățire de +390 comparativ cu lunile precedente, sugerând că contracția s-ar putea atenua.

Descompunând ieșirile, radierile au reprezentat cea mai mare pondere, cu 8.468 (practic plate de la an la an, cu +0,95%), urmate de dizolvări cu 4.595 (în scădere cu 3,39%) și suspendări cu 1.415 (în scădere cu 16,42% de la an la an). Scăderea notabilă a suspendărilor — unde companiile fac o pauză temporară, mai degrabă decât să se închidă definitiv — ar putea semnala că mai puține afaceri se luptă să supraviețuiască sau că afacerile aflate în dificultate trec acum direct la închiderea definitivă.

Bucureștiul a înregistrat cel mai mare număr de radieri, cu 1.553, urmat de Cluj (470), Bihor (391) și Constanța (356). Rata de uzură — ieșiri de afaceri la 100 de înmatriculări — a fost cea mai mare în Bihor, la 154,8% și cea mai mică în Ilfov, la 71,5%, reflectând o variație regională largă a stabilității afacerilor.

Perspectiva pe 12 Luni

Media mobilă pe 12 luni pentru înmatriculări se situează acum la 13.288, în ușoară scădere față de 13.326 în perioada anterioară, confirmând o înmuiere treptată a tendinței de înmatriculare în ultimul an.

Concluzie

Mai 2026 prezintă o imagine mixtă pentru mediul de afaceri din România. Înmatriculările totale continuă să scadă ușor, determinate predominant de o scădere bruscă a înființărilor de SRL-uri. Cu toate acestea, creșterea înmatriculărilor de PFA-uri și întreprinderi individuale, împreună cu o creștere puternică în industrie, agricultură și IT, indică faptul că activitatea antreprenorială nu se contractă — ci se transformă. Decalajul persistent dintre creările și ieșirile de afaceri rămâne o preocupare, dar direcția indicatorilor cheie de sănătate a ecosistemului sugerează că cea mai gravă parte a contracției ar putea fi în urmă.