România a înregistrat 12.427 de noi afaceri în Mai 2026, o scădere modestă de 3,51% comparativ cu cele 12.879 de înregistrări raportate în aceeași lună a anului trecut. În timp ce cifra principală sugerează o încetinire ușoară, datele dezvăluie o poveste mai nuanțată despre geografia economică persistentă a României: regiunea București-Ilfov rămâne motorul incontestabil al creării de afaceri, dar modelele de creștere provincială relevă schimbări importante sub suprafață.

Mâna Grea a Capitalei

Bucureștiul singur a raportat 2.912 de noi înregistrări de companii în Mai, reprezentând 23,4% din totalul național. Adăugați județul Ilfov din jur, cu 828 de înregistrări, iar zona metropolitană București-Ilfov a contribuit cu 3.740 de înregistrări — adică 30,1% din întreaga activitate de noi afaceri a țării, deși reprezintă mai puțin de 10% din populația României.

Niciun alt județ nu se apropie. Clujul, al doilea cel mai mare hub de afaceri al României, a înregistrat 602 de noi entități, urmat de Timiș (593), Constanța (533) și Iași (479). Combinate, primele cinci județe din afara Bucureștiului — Cluj, Timiș, Constanța, Iași și Brașov (416 înregistrări) — au totalizat 2.623 de noi afaceri, încă în urma celor 3.740 ale București-Ilfov.

Preferințe privind Tipul de Entitate: SRL-urile Domină, dar PFA-urile Explodează

În întreaga țară, structura corporativă preferată rămâne SRL (societate cu răspundere limitată), care a reprezentat 6.964 din totalul național de 12.427 de înregistrări — o cotă de 56%. Cu toate acestea, înregistrările de SRL-uri au scăzut puternic de la an la an, coborând cu 14,48% față de 8.143 în Mai 2025.

Între timp, PFA-urile (persoane fizice autorizate) au crescut cu 14,72% de la an la an, ajungând la 4.816 înregistrări, iar II-urile (întreprinderi individuale) au crescut cu 13,35%, la 552. Această schimbare către structuri individuale și de freelancing poate reflecta antreprenorii care caută sarcini administrative mai ușoare și costuri de pornire mai mici într-un mediu în care încorporarea completă ca SRL este în scădere.

Defalcările regionale ilustrează diferențe marcante în preferințele privind entitățile:

• București: 1.605 SRL-uri (55,1%) vs 1.295 PFA-uri (44,5%) — o împărțire relativ echilibrată, reflectând mixul capitalei între entități corporative formale și o economie largă de freelancing/servicii.
• Ilfov: 605 SRL-uri (73,1%) vs 213 PFA-uri (25,7%) — considerabil mai orientat corporativ decât capitala însăși, probabil determinat de companiile care își mută sediile în inelul suburban.
• Cluj: 356 SRL-uri (59,1%) vs 236 PFA-uri (39,2%) — un profil mai apropiat de cel al Bucureștiului, consistent cu statutul Clujului de al doilea mare hub tech și de servicii al României.
• Timiș: 302 SRL-uri (50,9%) vs 262 PFA-uri (44,2%) — cel mai echilibrat raport dintre județele mari, cu o pondere relativ mai mare de întreprinderi individuale (26 II-uri).
• Iași: 229 SRL-uri (47,8%) vs 226 PFA-uri (47,2%) — o împărțire aproape perfectă de 50/50, neobișnuită pentru un județ major și sugerând o bază profesională independentă puternică.
• Constanța: 318 SRL-uri (59,7%) vs 186 PFA-uri (34,9%) — mai orientat corporativ, cu 24 II-uri notabile legate de turism și transport.

Unde Este Creșterea: Județele Mici În Ascensiune

În timp ce județele de top (Cluj, Timiș, Iași) au înregistrat cifre de înregistrare relativplate de la an la an — Cluj la +0,17% — unele dintre cele mai puternice creșteri au venit din județe mai mici, mai puțin dezvoltate.

Remarcabil a fost Călărași, unde înregistrările au crescut cu 57,35%, de la 68 la 107, deși de la o bază redusă. Giurgiu a urmat cu o creștere de 34,07% (122 vs 91), Bistrița-Năsăud a crescut cu 27,82% (170 vs 133), Buzău a urcat cu 23,23% (191 vs 155), iar Suceava a raportat un câștig solid de 21,2% la 263 de înregistrări.

Această creștere în județele mai mici poate indica un anumit grad de difuziune economică, antreprenorii din piețe mai puțin saturate capitalizând cererea locală. Cu toate acestea, merită menționat că, în termeni absoluți, aceste județe reprezintă încă o fracțiune mică din crearea națională de afaceri.

Concentrări Industriale: Este Bucureștiul Încă Singurul Joc din Oraș?

Examinând defalcarea națională pe industrii, comerțul cu ridicata și cu amănuntul conduce cu 1.789 de înregistrări, deși acest sector a scăzut cu 18,16% de la an la an. Transportul și depozitarea au ocupat locul doi cu 1.755 de înregistrări, dar au raportat o scădere dramatică de 32,91% față de 2.616 în Mai 2025.

Cele mai dinamice sectoare de creștere la nivel național au fost:

• Agricultura, silvicultura și pescuitul: în creștere cu 70,49%, la 491 de înregistrări
• Intermedierile financiare și asigurările: în creștere cu 61,21%, la 266
• Industria prelucrătoare: în creștere cu 51,62%, la 702
• Informațiile și comunicațiile: în creștere cu 19,45%, la 1.038
• Serviciile administrative: în creștere cu 13,8%, la 775

Creșterea puternică din agricultură și industria prelucrătoare este notabilă — acestea sunt sectoare tipic înrădăcinate în economiile provinciale, nu în capitală. Înregistrările din agricultură (+70,49%) sunt aproape sigur concentrate în județe rurale și agricole (sudul României, Moldova, Oltenia), în timp ce creșterea din industria prelucrătoare (+51,62%) reflectă probabil activitatea în hub-uri industriale precum Timiș, Brașov, Argeș și Prahova.

Sectorul IT (Informații și Comunicații), în creștere cu 19,45% cu 1.038 de înregistrări, rămâne sectorul de mare valoare cel mai concentrat geografic. Bucureștiul și Clujul împreună reprezintă în mod tradițional o pondere disproporționată a înregistrărilor IT — un model care continuă să alimenteze îngrijorările cu privire la centralizarea economiei cunoașterii din România.

Rotația Afacerilor: O Imagine Complexă

Mai 2026 a înregistrat 14.478 de ieșiri totale de afaceri (suspendări, dizolvări și radieri combinate), comparativ cu 12.427 de noi înregistrări — ceea ce înseamnă că economia a pierdut cu 2.051 de afaceri mai multe decât a câștigat, cu o rată de rotație (ieșiri ca procent din înregistrări) de 116,5%.

Cu toate acestea, acest lucru nu este neapărat un semn de dificultate economică. Rata de rotație s-a îmbunătățit ușor față de tendința mediei mobile pe 12 luni, iar suspendările au scăzut de fapt cu 16,42% de la an la an, sugerând că mai puține afaceri își întrerup activitatea decât anul trecut.

Defalcarea pe regiuni relevă diferențe importante în sănătatea ecosistemului de afaceri:

Regiune	Înregistrări	Ieșiri Totale	Rată de Rotație
București	2.912	2.765	95,0%
Ilfov	828	592	71,5%
Cluj	602	840	139,5%
Timiș	593	568	95,8%
Constanța	533	609	114,3%
Iași	479	529	110,4%
Brașov	416	521	125,2%
Bihor	396	613	154,8%

București-Ilfov este singura regiune unde înregistrările egalează sau depășesc aproximativ ieșirile (o rată de rotație “sănătoasă” sub 100%), Ilfovul înregistrând o rată excepțional de scăzută de 71,5% — ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de ieșiri, au fost create 140 de noi afaceri. În schimb, Maramureș a înregistrat cea mai mare rată de rotație, de 195,4%, urmat de Bihor cu 154,8% și Galați cu 143,2% — sugerând o presiune semnificativă a rotației afacerilor în acele județe.

Centralizarea Economică: Încă Povestea Dominantă

Datele pentru Mai 2026 conturează o imagine fără ambiguitate: peisajul de afaceri al României rămâne puternic centralizat în jurul București-Ilfov. Regiunea capitalei reprezintă aproape o treime din toate noile înregistrări, având în același timp o rată de rotație mai sănătoasă decât practic orice județ provincial. Cu toate acestea, există nuanțe:

1. Descentralizarea este parțială și specifică sectorului. Creșterea din agricultură și industria prelucrătoare este în mod clar un fenomen provincial. IT-ul și serviciile profesionale rămân încăpățânat de concentrate în București, Cluj și Timiș.

2. Creșterea este cea mai puternică la margini. Județele mai mici și mai sărace precum Călărași, Giurgiu și Bistrița-Năsăud înregistrează cele mai mari rate de creștere procentuală, deși de la baze reduse. Aceasta sugerează că are loc o anumită difuziune economică, dar este incrementală, nu transformatoare.

3. Preferințele privind entitățile dezvăluie strategia antreprenorială. Schimbarea națională către structurile PFA și II poate reflecta o abordare mai suplă, mai prudentă a formării de afaceri — antreprenorii testând apele cu forme individuale înainte de a se angaja la încorporarea ca SRL.

4. Imaginea rotației favorizează capitala. Aproape-paritatea Bucureștiului între înregistrări și ieșiri (rotație de 95%) sugerează un mediu de afaceri dinamic, dar stabil, în timp ce multe județe provinciale văd mult mai multe afaceri închizându-se decât deschizându-se — un decalaj care, dacă se menține, ar putea lărgi geografia economică a României în timp.

Media mobilă pe 12 luni a înregistrărilor se situează acum la 13.288, ușor sub cea a lunii precedente de 13.326. Tendința este plată spre ușoară scădere, sugerând că, deși motorul antreprenorial al României încă funcționează, acesta a trecut într-o viteză inferioară — iar beneficiile rămân puternic concentrate în și în jurul capitalei.