Știri

Registrul Comerțului din România, T1 2026: Înregistrări Record, Ieșiri în Creștere și o Schimbare Structurală spre Activitatea pe Cont Propriu

Published May 1, 2026

Prezentare Generală: Un Trimestru al Contrastelor

Primul trimestru al anului 2026 (februarie–aprilie) a adus un paradox pentru ecosistemul de afaceri din România: cea mai puternică creștere anuală a înregistrărilor din ultimele trimestre, însoțită de o accelerare la fel de pronunțată a ieșirilor din piață. Împreună, cele două tendințe conturează imaginea unei piețe care se extinde simultan la vârf și se curăță la bază — dinamică, dar nu lipsită de tensiuni.

Pe parcursul celor trei luni, România a înregistrat un total combinat de 40.216 noi înregistrări de afaceri, față de 36.192 în același trimestru din 2025 — o creștere anuală de aproximativ 11,1%. Această cifră de referință se alătură însă unei rate de rotație în creștere și unui stoc net de afaceri care, în toate cele trei luni, nu a crescut în termeni absoluți.


Lună cu Lună: Un Vârf Puternic, Urmat de o Retragere

Trimestrul a urmat un tipar sezonier familiar, dar amplificat față de 2025.

Februarie 2026 a debutat cu 13.139 înregistrări, în creștere cu 8,6% față de februarie 2025, când s-au înregistrat 12.099. Aceasta este o lună istoric moderată — zilele mai scurte din calendar și sfârșitul iernii mențin activitatea antreprenorială la un nivel redus — și totuși a depășit nivelul de referință al anului trecut cu peste o mie de entități noi.

Martie 2026 a adus punctul culminant al trimestrului: 14.438 înregistrări, un salt de 14,5% față de martie 2025, când s-au numărat 12.612. Martie beneficiază în mod obișnuit de repornirea sezonieră a activităților din construcții, servicii și agricultură, iar în acest an dinamica respectivă a fost deosebit de pronunțată. Media mobilă pe 12 luni a urcat și ea ușor la 13.229, semnalând că linia de tendință, nu doar luna respectivă, se consolida.

Aprilie 2026 a marcat o retragere la 12.639 înregistrări, reprezentând +10,1% față de aprilie 2025, când s-au înregistrat 11.481. Scăderea față de martie, de la o lună la alta, este în concordanță cu tiparele sezoniere — aprilie scade adesea după avântul primăverii — însă câștigul anual a rămas în două cifre, sugerând un impuls de fond. Media mobilă pe 12 luni la sfârșitul lui aprilie se situa la 13.326, ușor peste valorile din martie, confirmând o tendință structurală gradual ascendentă.


Revoluția Tipurilor de Entități: PFA-urile Cresc Vertiginos, SRL-urile se Contractă

Poate cea mai semnificativă poveste structurală a T1 2026 este redistribuirea dramatică a tipurilor de entități, o tendință care s-a accentuat pe parcursul tuturor celor trei luni.

Persoanele fizice autorizate (PFA — Persoană Fizică Autorizată) au înregistrat creșteri spectaculoase pe tot parcursul trimestrului: +67,1% în februarie, +61,7% în martie și +36,6% în aprilie. În termeni absoluți, cele 5.495 PFA-uri din februarie, 5.806 din martie și 4.930 din aprilie reprezintă o schimbare decisivă în modul în care românii aleg să-și formalizeze activitatea economică.

Prin contrast, societățile cu răspundere limitată (SRL — Societate cu Răspundere Limitată) — în mod tradițional forma dominantă de înregistrare — au înregistrat scăderi anuale în toate cele trei luni: -15,3% în februarie, -6,8% în martie și -4,9% în aprilie. Ritmul de scădere al SRL-urilor pare să se modereze — de la o cădere abruptă de 15 puncte în februarie la aproximativ 5 puncte în aprilie — dar direcția a fost constantă pe tot parcursul trimestrului.

Această schimbare structurală dinspre societăți cu personalitate juridică spre structuri de tip liber profesionist reflectă probabil mai multe forțe concurente: povara de reglementare mai redusă și costurile de înființare mai mici ale formei PFA, creșterea activității freelance și din economia gig în serviciile profesionale și transport, și posibil o recalibrare după ani în care înființarea de SRL-uri a fost anormal de dominantă. Întreprinderile individuale (II — Întreprindere Individuală) au înregistrat și ele creșteri semnificative, de +25,1%, +39,2% și +38,7% în cele trei luni, consolidând tendința mai largă spre structuri juridice mai ușoare.


Tendințe pe Sectoare: Transportul Conduce, Comerțul cu Amănuntul se Retrage, Industria Prelucrătoare Surprinde

Pe parcursul tuturor celor trei luni, Transportul și Depozitarea a reprezentat cel mai mare sector de înregistrare, o poziție pe care a menținut-o constant pe tot parcursul trimestrului — 2.396 înregistrări în februarie, 2.419 în martie și 1.933 în aprilie. Față de anul anterior, sectorul a înregistrat creșteri de +33,8% în februarie și +41,5% în martie, deși aprilie a arătat o scădere modestă de -6,8%. Dominanța sectorului este strâns legată de creșterea PFA-urilor — serviciile de logistică și curierat sunt printre cele mai frecvente activități formalizate prin statutul de liber profesionist.

Comerțul cu amănuntul și cu ridicata (inclusiv repararea autovehiculelor) a coborât de pe prima poziție pe care o ocupa la începutul anului 2025 pe locul al doilea pentru cea mai mare parte a T1 2026. În februarie a scăzut cu -19,3% față de anul anterior, în martie cu -11,5%, iar în aprilie era încă în scădere cu -8,7%. Aceasta este o retragere constantă și notabilă pentru ceea ce era anterior cel mai activ sector de înregistrare din țară.

Tehnologia Informației și Comunicațiilor a continuat să crească solid: +14,1% în februarie, +21,5% în martie și +29,1% în aprilie. Accelerarea pe parcursul trimestrului este remarcabilă: înregistrările din sector au crescut mai rapid pe măsură ce T1 avansa.

Industria prelucrătoare (Industria prelucrătoare) a înregistrat cele mai spectaculoase cifre de creștere din orice sector major. După ani de relativă stagnare, a urcat cu +46,8% în februarie, +54,4% în martie și +65,4% în aprilie. Deși volumele absolute rămân modeste față de sectoarele de servicii, accelerarea susținută pe parcursul tuturor celor trei luni reprezintă un semnal statistic semnificativ. În mod similar, Agricultura, Silvicultura și Pescuitul a apărut în top-10 din aprilie pentru prima dată în acest trimestru, cu 555 înregistrări față de doar 237 cu un an înainte (+134,2%) — un efect sezonier de primăvară, dar unul neobișnuit de pronunțat față de 2025.

Construcțiile au menținut o creștere anuală constantă pe tot parcursul perioadei (+5,8%, +11,4%, +11,4% în cele trei luni), reflectând activitatea continuă din sector, în concordanță cu activitatea mai largă din infrastructură și construcții de locuințe.


Îngrijorarea Privind Sănătatea Ecosistemului: Ieșirile Cresc Mai Repede Decât Intrările

Nota de precauție cea mai importantă din datele acestui trimestru nu se află în cifrele de înregistrare — ci în evenimentele legate de ciclul de viață al afacerilor. Ieșirile din afaceri (suspendări, dizolvări și radieri combinate) au depășit noile înregistrări în fiecare lună a T1 2026, un tipar care, deși nu fără precedent, merită o lectură atentă.

  • Februarie 2026: 13.258 ieșiri totale față de 13.139 înregistrări — un echilibru aproape perfect, cu un raport de sănătate de 0,99 și o variație netă de doar -119 afaceri
  • Martie 2026: 15.609 ieșiri față de 14.438 înregistrări — raportul de sănătate scade la 0,92, variație netă -1.171
  • Aprilie 2026: 15.657 ieșiri față de 12.639 înregistrări — raportul de sănătate scade în continuare la 0,81, variație netă -3.018

Deteriorarea raportului de sănătate pe parcursul trimestrului — de la aproape paritate în februarie la o valoare în aprilie în care doar 81 de afaceri noi intrau pentru fiecare 100 care ieșeau — reprezintă un semnal semnificativ. Martie și aprilie înregistrează în mod obișnuit volume ridicate de radiere pe măsură ce autoritățile procesează restanțele, ceea ce creează o presiune structurală ascendentă asupra numărului de ieșiri. Într-adevăr, cele 9.827 radieri din aprilie au crescut cu 25,0% față de cele 7.860 din aprilie 2025, cea mai accentuată creștere anuală din orice categorie de ieșiri. Dizolvările au crescut mai modest (+0,84% în aprilie), iar suspendările au scăzut efectiv (-12,5% în aprilie).

Comparând cu același trimestru din 2025, volumele de ieșiri au depășit și atunci înregistrările — dar decalajul s-a lărgit. În februarie 2025, ieșirile și înregistrările erau în echilibru aproape perfect (rata de rotație: 99,95%). În februarie 2026, balanța s-a înclinat doar ușor (100,91%). Dar până la rata de rotație din aprilie 2026 de 123,88%, față de 121,26% în aprilie 2025, ieșirile rulează semnificativ mai alert față de intrări decât în anul precedent.


Imaginea Regională: Constanța și Brașov Conduc Creșterea

Dintre județele României, datele din aprilie 2026 (cele mai recente) arată că București și-a păstrat poziția de hub dominant cu 2.907 înregistrări, urmat de Ilfov (674), Constanța (636), Cluj (621) și Timiș (561).

Din perspectiva creșterii, cei mai notabili depășitori față de aprilie 2025 au fost Constanța (+64,3%), Brașov (+51,1%) și Galați (+51,9%). Județele mai mici au arătat și ele mișcări considerabile: Teleorman și-a mai mult decât dublat înregistrările din aprilie (+105,9%), iar Giurgiu a urcat cu +87,8%, deși ambele pornesc de la baze absolute mici. Aceste valori atipice reflectă probabil schimbări localizate în înregistrările de PFA și II în agricultură și transport, mai degrabă decât schimbări structurale largi în acele județe.


Lectura Trimestrului în Ansamblu

Totalizând T1 2026 (februarie–aprilie), trimestrul a produs 40.216 înregistrări față de 36.192 în aceeași perioadă a anului trecut — un câștig de aproximativ +11% față de anul anterior. Media mobilă pe 12 luni a crescut constant de la 13.077 în februarie la 13.326 în aprilie, indicând că creșterea în formarea de noi afaceri este o tendință reală, nu o anomalie a unei singure luni.

Dar trimestrul a produs și un total combinat de 44.524 ieșiri totale de afaceri în cele trei luni — față de 40.994 în T1 2025. Aceasta înseamnă că stocul net de afaceri s-a contractat modest pe parcursul perioadei, chiar dacă cifrele de înregistrare principale arătau bine. Factorul dominant al acestei accelerări a ieșirilor pare a fi radierile administrative (eliminarea entităților inactive sau dormante), care reprezintă mai degrabă o formă de igienizare a pieței decât un semnal de dificultate economică acută. Suspendările — adesea un indicator de avertizare timpurie pentru afacerile în dificultate activă — au scăzut de fapt față de anul anterior până în aprilie.

Cea mai importantă schimbare structurală vizibilă în acest trimestru este creșterea vertiginoasă a PFA-urilor însoțită de contracția SRL-urilor. Registrul comerțului din România se recompune spre forme juridice mai ușoare și mai flexibile. Această schimbare reflectă probabil transformări reale în modul în care activitatea economică este organizată — munca freelance, din economia gig și pe bază de proiecte formalizându-se ca PFA-uri mai degrabă decât ca societăți cu personalitate juridică — și poate reflecta, de asemenea, unele conversii ale operațiunilor SRL existente în structuri de tip liber profesionist acolo unde înregistrarea completă nu mai este considerată necesară sau avantajoasă.

Trimestrul, în rezumat, evidențiază creștere — dar o creștere inegală, în schimbare structurală și compensată de volume ridicate de ieșiri. Energia noilor afaceri este reală și răspândită pe sectoare și regiuni. Accelerarea simultană a radierilor, însă, înseamnă că expansiunea netă a stocului activ de afaceri din România a fost modestă. Imaginea de ansamblu este cea a unui mediu de afaceri în tranziție activă: mai divers în formele sale juridice, din ce în ce mai orientat spre servicii, transport și tehnologie, și eliminând entitățile mai vechi sau dormante în timp ce altele noi le iau locul.

← Înapoi la Știri