Sectorul Industrial al României în Creștere, în timp ce Comerțul cu Amănuntul se Retrage: Schimbarea Profilului Formării de Afaceri în Februarie 2026
România a înregistrat 13.139 de noi înregistrări de afaceri în februarie 2026 — o creștere de 8,6% față de aceeași lună a anului precedent și un salt de 18,6% față de ianuarie 2026. Cifra principală ascunde însă o poveste profund inegală între sectoare: industria prelucrătoare și transporturile înregistrează creșteri la rate istorice, liber-profesioniștii independenți se înregistrează în număr record, în timp ce comerțul cu amănuntul și imobiliarele se retrag discret.
Revenirea Industriei Prelucrătoare
Cel mai izbitoare evoluție din februarie 2026 este creșterea an-la-an a sectorului Industria prelucrătoare de +46,8%, de la 545 de înregistrări în februarie 2025 la 800 în această lună. Nu este un sector dominant ca volum — se situează pe locul șapte în total — dar rata sa de creștere este cea mai puternică dintre toate categoriile majore urmărite.
Această creștere a înregistrărilor în industria prelucrătoare este consistentă cu o tendință europeană mai largă de nearshoring și reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare, pe măsură ce companiile de pe continent caută să aducă producția mai aproape de casă. Costurile relativ mai scăzute cu forța de muncă din România și zonele industriale în creștere — în special în coridoarele Sibiu, Timiș și Bihor — o fac o destinație naturală pentru această activitate.
Transport și Logistică: Lider pe Volum și în Continuă Creștere
Transportul și depozitarea își menține poziția de cel mai mare sector din România ca noi înregistrări, cu 2.396 de noi afaceri — aproape una din cinci dintre toate înregistrările din această lună. Mai notabil, această cifră reprezintă o creștere an-la-an de +33,8%, consolidând o poziție deja dominantă.
O mare parte din această activitate este determinată de continuarea formalizării afacerilor de transport marfă și curierat, pe măsură ce comerțul electronic și cererea de logistică transfrontalieră au menținut presiunea asupra capacității de livrare pe ultima milă. Tipul de entitate PFA (persoană fizică autorizată) — care a crescut cu +67,1% an-la-an în toate sectoarele — reprezintă o cotă disproporționată din înregistrările din transport, reflectând calea de auto-angajare urmată de mulți șoferi de camion și curieri care își formalizează activitatea.
Valul PFA: O Poveste Transversală
Cea mai semnificativă schimbare structurală din februarie 2026 este creșterea explozivă a înregistrărilor PFA: 5.495 de noi persoane fizice autorizate au fost înregistrate, față de 3.289 în februarie 2025 — o creștere de +67,1%. În același timp, înregistrările de companii SRL (vehiculul clasic cu răspundere limitată) au scăzut cu 15,3% an-la-an, de la 8.301 la 7.032.
Această divergență sugerează o schimbare structurală semnificativă în modul în care românii intră în economia formală. Modelul PFA este preferat de freelanceri IT, traducători, consultanți, operatori de transport și meșteșugari — sectoare în care productivitatea individuală și regimurile de impozitare forfetară oferă avantaje clare față de structura SRL. Creșterea simultană a Activităților profesionale, științifice și tehnice (+8,5%), IT și comunicații (+14,1%) și Alte servicii (+20,1%) susține această interpretare: tot mai mulți oameni aleg să lucreze pe cont propriu în loc să înființeze o companie.
Comerțul cu Amănuntul: O Retragere Notabilă
Contrastul cu Comerțul cu ridicata și cu amănuntul este frapant. Acest sector, tradițional al doilea ca volum de înregistrări în România, a înregistrat o scădere a formării de noi afaceri cu 19,3% — de la 2.244 de înregistrări în februarie 2025 la 1.811 în februarie 2026. Aceasta reprezintă o pierdere de peste 400 de afaceri într-o singură lună comparabilă.
Mai mulți factori pot contribui la aceasta. Presiunea inflaționistă susținută asupra puterii de cumpărare a consumatorilor din ultimii ani a comprimat marjele din retail, făcând intrarea pe piață mai puțin atractivă. Tranziția continuă spre comerțul electronic reduce, de asemenea, piața adresabilă pentru conceptele tradiționale de retail cu prezență fizică. Notabil, Tranzacțiile imobiliare au scăzut și ele cu 12,3% an-la-an, sugerând că sectoarele sensibile la rata dobânzii continuă să se confrunte cu vânturi potrivnice.
Sectoare de Urmărit: Divertisment și Finanțe
Două sectoare mai mici au înregistrat creșteri disproporționate demne de monitorizat. Activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative au sărit cu +34,4% an-la-an, ajungând la 426 de înregistrări. Între timp, Intermedierile financiare și asigurările au crescut cu +36,2%, atingând 222 de noi înregistrări. Deși niciunul dintre aceste sectoare nu este mare în termeni absoluți, aceste rate de creștere sugerează o nouă energie antreprenorială în domenii legate de consumul de agrement și serviciile financiare — reflectând posibil o cerere crescândă pentru consultanță în finanțe personale și produse de investiții.
Dimensiunea Regională: Orașele Secundare Conduc Creșterea
Imaginea regională reflectă povestea sectorială. Vâlcea (+50,4%), Sibiu (+45,6%), Dolj (+39,5%) și Constanța (+36,2%) sunt județele cu cea mai rapidă creștere an-la-an a înregistrărilor. Acestea nu sunt cele mai mari centre de afaceri ale României — locul fruntaș rămâne București cu 2.730 de înregistrări — dar faptul că județele industriale secundare și cele adiacente porturilor conduc creșterea este notabil.
Coridorul industrial al Sibiului și lanțul de aprovizionare automotive consacrat explică probabil o mare parte din boom-ul înregistrărilor, consistent cu creșterea din industria prelucrătoare observată la nivel național. Creșterea Constanței se leagă în mod natural de activitatea extinsă de transport și logistică, dat fiind rolul său de port la Marea Neagră și hub logistic. Creșterea Dolj-ului, centrată pe Craiova, poate reflecta investițiile manufacturiere continue în regiune.
Ilfov — județul din jurul Bucureștiului — continuă să crească constant (+14,2%), înregistrând 795 de noi afaceri, subliniind suburbanizarea continuă a activității comerciale din capitală.
Ieșiri din Afaceri: Un Semnal de Stres Dincolo de Creșterea Titulară
Ecosistemul de afaceri mai larg prezintă o poveste mai prudentă. Totalul ieșirilor din afaceri în februarie 2026 a atins 13.258, depășind marginal cele 13.139 de înregistrări — rezultând o rată de rotație de 100,9% și o pierdere netă de afaceri de -119 entități pentru luna respectivă.
Cel mai îngrijorător în cadrul acestei cifre este creșterea accentuată a dizolvărilor: 5.663 în februarie 2026, în creștere cu 30,8% față de 4.331 cu un an înainte. Dizolvările — lichidarea juridică formală a unei companii — sunt un indicator întârziat al stresului în afaceri, reflectând adesea decizii luate cu luni în urmă ca răspuns la condiții comerciale dificile. Suspendările au crescut și ele cu +12,9% an-la-an.
Un factor atenuant: deînregistrările au scăzut cu 6,1% an-la-an, sugerând că restanța administrativă de companii inactive radiate din registru ar putea fi în curs de reducere.
Concluzie: Creștere cu Rotație Structurală
Februarie 2026 prezintă o imagine nuanțată a peisajului de formare a afacerilor din România. Creșterea titulară de +8,6% an-la-an este reală, iar media mobilă pe 12 luni de 13.077 de înregistrări pe lună confirmă că tendința generală rămâne ascendentă. Dar compoziția acestei creșteri s-a schimbat semnificativ: transportul și industria prelucrătoare sunt motoarele de volum, liber-profesioniștii se formalizează într-un ritm fără precedent, iar comerțul cu amănuntul și imobiliarele se contractă.
Apropierea dintre noile înregistrări și ieșirile din afaceri — cu o rată de rotație puțin peste 100% — este un memento că dinamismul antreprenorial și fragilitatea afacerilor pot coexista. Datele din februarie sugerează că economia României se restructurează activ: sectoarele legate de mișcarea bunurilor fizice și producția industrială se extind, în timp ce cele dependente de cheltuielile discreționare ale consumatorilor se confruntă cu un mediu mai dificil.