Cifrele lunii iulie pentru mediul de afaceri din România seamănă mai puțin cu o economie cu bază largă și mai mult cu un pariu care se îngustează pe două industrii. Țara a adăugat doar 11,049 înmatriculări noi, o prăbușire de 27.16% față de anul precedent. În interiorul acestui total în scădere, transportul și comerțul cu amănuntul au reprezentat împreună 3,897 de firme—sau 35.3% din tot ce s-a creat în această lună.

Concentrarea nu este un accident al unei creșteri puternice. Transportul a înregistrat 2,307 înmatriculări, iar comerțul cu amănuntul a adăugat 1,590. Cele 1,590 de înmatriculări din comerțul cu amănuntul l-au lăsat totuși pe locul al doilea, după transport și înaintea serviciilor profesionale, cu 1,207. În iulie anul trecut, aceleași două sectoare reprezentau 29.5% dintr-o bază de înmatriculări mult mai mare. Economia nu se lărgește; se subțiază și se sprijină tot mai mult pe mai puține sectoare.

Un singur motor, nu două

Partea alarmantă a acestei concentrări este că aceste două sectoare principale nu sunt ambele în expansiune.

Transportul a crescut cu 4.39% de la an la an. Comerțul cu amănuntul, dimpotrivă, s-a prăbușit cu 29.99%. Comerțul cu amănuntul este încă al doilea sector ca mărime doar pentru că aproape tot restul scade mai repede.

Aceasta este adevărata concluzie: mixul sectoarelor de top este periculos de subțire, dar nu este povestea a două motoare de creștere. Este un sector logistic în creștere plus un sector moștenit care se prăbușește și care este încă suficient de mare pentru a masca daunele de dedesubt.

Baza largă dispare

Dacă eliminăm transportul, imaginea se deteriorează brusc. Excluzând cele 2,307 înmatriculări din transport, restul economiei a produs 8,742 de firme noi, în scădere cu aproximativ o treime față de cele 12,958 de înmatriculări non-transport înregistrate cu un an mai devreme.

Scăderile nu se limitează la unul sau doi întârziați. Construcțiile au scăzut cu 34.0% până la 1,021 înmatriculări. Serviciile profesionale și tehnice au scăzut cu 19.64% până la 1,207 înmatriculări. Serviciile administrative și de suport au scăzut cu 45.2% până la 617 înmatriculări.

Și mai grav, sectoarele care semnalează de obicei expansiune economică durabilă sunt golite de substanță. Industria prelucrătoare s-a prăbușit cu 55.98% până la doar 379 înmatriculări. Hotelurile și restaurantele au căzut cu 58.15% până la 393 înmatriculări. Sănătatea și asistența socială au scăzut cu 57.31% până la 143 înmatriculări.

Singurele creșteri semnificative din afara transportului sunt mici: intermedierile financiare au crescut cu 28.57% până la 252 înmatriculări, agricultura a crescut cu 16.11% până la 173 înmatriculări, iar IT-ul a urcat ușor cu 2.53% până la 971 înmatriculări. Împreună sunt mult prea mici pentru a înlocui activitatea pierdută din construcții, industria prelucrătoare și servicii.

Baza de înmatriculări nu poate depăși ieșirile din afaceri

Slăbiciunea sectorială are loc într-un mediu de formare a afacerilor deja negativ. Iulie a înregistrat 12,079 ieșiri din afaceri față de 11,049 înmatriculări, ceea ce lasă creșterea netă la -1,030.

Aceasta este acum o serie de opt luni de distrugere netă de afaceri care a început în decembrie 2025 și a produs o pierdere netă cumulată de 16,115 firme. Rata de rotație a atins 109.32, ceea ce înseamnă că au ieșit mai multe firme decât au intrat.

Chiar și tipul de afaceri noi create sugerează fragilitate. Înmatriculările SRL au scăzut cu 44.95% de la an la an, în timp ce înmatriculările PFA au crescut cu 19.97%. Creșterea vine tot mai mult de la persoane fizice autorizate, nu de la societăți cu răspundere limitată capitalizate.

Imaginea geografică este la fel de subțire

Concentrarea sectorială se reflectă și geografic. Bucureștiul domină în continuare cu 2,786 înmatriculări, urmat de Ilfov cu 754, Timiș cu 602 și Cluj cu 577. Doar regiunea capitalei—București plus Ilfov—reprezintă aproximativ 32% din toate firmele noi.

Însă clasamentele de creștere pe județe expun cât de slabă este redresarea. Cel mai performant județ, Satu Mare, a scăzut totuși cu 2.74% de la an la an. Călărași a scăzut cu 9.09%, Giurgiu cu 16.03%, iar Ialomița cu 26.6%. Chiar și județele enumerate ca fiind în topul creșterilor sunt în scădere.

Nu este o scuză sezonieră

Iulie nu este o lună slabă sezonier. Media sa pe termen lung este de 11,926 înmatriculări, clasându-se pe locul șapte din douăsprezece luni calendaristice. Cele 11,049 din această iulie s-au situat sub această normă, așa că slăbiciunea nu poate fi ignorată ca fiind o pauză de vară.

Verdictul

Întrebarea este dacă înmatriculările din sectoarele de top din iulie sunt periculos de concentrate în transport și comerț cu amănuntul. Datele spun da—dar cu o nuanță crucială. Comerțul cu amănuntul nu sprijină economia; este al doilea sector ca mărime doar pentru că scade mai lent decât construcțiile, industria prelucrătoare, serviciile profesionale și ospitalitatea. Transportul este singurul sector mare care crește într-un ritm real și i se cere să susțină o bază care se prăbușește sub el.

Aceasta nu este o redresare cu bază largă. Este o economie care se îngustează, cu un singur motor vizibil, o bază de înmatriculări în scădere și opt luni consecutive de distrugere netă de afaceri.