Motorul noilor afaceri din România nu mai construiește companii. Iulie 2026 a produs doar 11.049 de înmatriculări, în scădere cu 27,2% față de 15.168 cu un an înainte. Dar titlul ascuns în acel număr este mai grav: cea mai ieftină și mai fragilă formă juridică din sistemul românesc devine în liniște opțiunea implicită, iar într-unul dintre principalele centre universitare ale țării a preluat deja conducerea.

Societățile cu răspundere limitată — SRL-urile — s-au prăbușit la 5.963 de înmatriculări, de la 10.832 cu un an înainte, o scădere de aproape 45%. Între timp, PFA-urile — persoanele fizice autorizate, forma ieftină de operator solo — au urcat la 4.662, de la 3.886, în creștere cu aproape 20%. Avansul național al SRL-urilor față de PFA-uri s-a prăbușit de la 6.946 la doar 1.301 în douăsprezece luni.

Răsturnarea: Iași vs Cluj

Cea mai clară dovadă că este vorba de dificultate, nu de preferință, este ce s-a întâmplat când două orașe comparabile au mers în direcții opuse.

În iulie 2025, Iași și Cluj erau aproape imagini în oglindă. Iași a înregistrat 476 de SRL-uri și 159 de PFA-uri; Cluj a înregistrat 480 de SRL-uri și 170 de PFA-uri. Ambele erau economii bazate pe companii, cu același raport de aproximativ trei la unu.

Douăsprezece luni mai târziu, s-au despărțit. Clujul încă formează companii — 347 de SRL-uri față de 226 de PFA-uri. Dar Iașiul a trecut linia. Dintre cele 429 de noi afaceri înregistrate luna trecută, 211 au fost PFA-uri și doar 201 au fost SRL-uri — cel mai mare dintre cele douăsprezece județe în care înmatriculările de operatori solo au depășit societățile cu răspundere limitată luna trecută.

Motorul nu este un boom al PFA-urilor în Iași — înmatriculările de PFA-uri au crescut acolo cu 32,7%, aproape exact cât creșterea de 32,9% a Clujului. Ce a răsturnat Iașiul a fost prăbușirea mult mai abruptă a bazei sale de companii: înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 57,8%, mai mult decât dublul declinului de 27,7% al Clujului. Iașiul nu a ales freelancingul; a pierdut capacitatea de a continua să înființeze companii.

Urmează litoralul

Iașiul este cel mai mare care basculează, dar nu este primul: Brașovul a trecut linia în ianuarie, iar Timișul în februarie. Aceeași mișcare de clasament se propagă rapid prin est și vest.

În Constanța, înmatriculările de PFA-uri aproape s-au dublat într-un an, de la 92 la 182, în timp ce SRL-urile au scăzut de la 346 la 206 — un avantaj al companiilor de 254 s-a îngustat la doar 24. În Bihor, diferența dintre SRL-uri și PFA-uri a coborât la șase înmatriculări: 158 față de 152. Timișul, un hub vestic important, a trecut linia în februarie — 318 PFA-uri față de 311 SRL-uri — înainte să revină; marja sa este acum de doar 26, cu 304 SRL-uri față de 278 de PFA-uri. Chiar și Bucureștiul, încă cea mai mare piață de companii, a văzut cum avansul SRL-urilor față de PFA-uri s-a prăbușit de la 886 la 202.

Clujul, cu alte cuvinte, este acum excepția care ține piept unui val regional — iar valul se mișcă repede.

Un singur sector absoarbe paguba

Datele sectoriale arată unde aterizează substituția. Transportul și depozitarea au fost cea mai mare industrie care a crescut de la an la an, urcând cu 4,4%, la 2.307 înmatriculări, și depășind comerțul cu amănuntul pentru a deveni cea mai mare sursă de noi afaceri a țării. Acesta este profilul clasic al autoangajării de nevoie: curieri, șoferi de livrări și operatori de ride-hailing care se înregistrează ca PFA-uri pentru că costul de intrare este mic, iar alternativa este lipsa totală a veniturilor.

Tot ce ancorează în mod normal formarea de SRL-uri se prăbușește în jurul său: hotelurile și restaurantele scad cu 58,2%, industria prelucrătoare cu 56,0%, serviciile administrative și de suport cu 45,2%, construcțiile cu 34,0% și comerțul cu amănuntul cu 30,0%. Harta noilor afaceri nu mai este o economie a firmelor; este o economie a oamenilor care conduc și livrează.

Nu o fugă generală — ci una specifică PFA-urilor

Datele infirmă și versiunea liniștitoare a poveștii. Nu este o migrație sănătoasă de la companii către orice formă juridică alternativă.

Înmatriculările non-SRL au crescut într-adevăr per ansamblu, de la 4.336 la 5.086. Dar PFA-urile reprezintă practic toată creșterea — 776 din plusul de 750 de înmatriculări — pentru că și celelalte forme destinate persoanelor fizice se contractă. Întreprinderile Individuale, vehiculul mai vechi de tip unic-operator, au scăzut cu 7,0%, de la 387 la 360. Întreprinderile familiale (IF) au scăzut cu 9,4%. Societățile pe acțiuni (SA) au pierdut 61,5% din baza lor deja mică. Forma în care se refugiază antreprenorii nu este „alternativele la SRL” în general; este în mod specific PFA-ul, structura cu cel mai mic cost, cel mai slab capitalizată și cel mai ușor de abandonat disponibilă.

Concluzia

Tendința se potrivește unui tipar de substituție de nevoie, nu unei renașteri antreprenoriale. Totalul înmatriculărilor este în scădere cu 27%, însă singurul segment major în creștere este cea mai ieftină structură personală, concentrată în activitățile de transport de tip gig și în județele în care formarea de companii scade cel mai rapid.

Ieșirile confirmă direcția. Iulie a înregistrat 12.079 de ieșiri din afaceri față de cele 11.049 de înmatriculări noi, o pierdere netă de 1.030. Aceasta prelungește o serie de opt luni de distrugere netă de afaceri care a început în decembrie 2025 și a șters deja cumulat 16.115 firme. Detaliul alarmant este că ieșirile au scăzut de fapt — dizolvările cu 18,0% și radierile cu 9,6% față de anul trecut. Economia nu este trasă în jos de un val de închideri; se scufundă pentru că fluxul de companii noi seacă, iar singurul lucru care încă mai curge este un șir de oameni care se înregistrează să lucreze singuri.

Iașiul este dovada conceptului. Întrebarea nu mai este care județ major basculează următorul, ci câte dintre ele rămân basculate.