Harta de business a României a făcut în iulie ceva ce pare o eroare statistică: niciuna dintre cele 42 de unități județene ale țării nu a înmatriculat mai multe firme noi decât cu un an în urmă. Cel mai bine s-a descurcat județul Satu Mare, și acesta în scădere cu 2.7%. Codașul, Alba, a pierdut trei sferturi din înmatriculări în douăsprezece luni.

Imaginea națională este brutală. România a înmatriculat doar 11,049 afaceri noi în iulie, în scădere cu 27.16% față de 15,168 cu un an în urmă. La cele 11,049 de intrări, registrul a consemnat 12,079 de ieșiri — 6,458 de radieri, 4,211 dizolvări și 1,410 suspendări. Asta înseamnă o pierdere netă de 1,030 de afaceri într-o singură lună, a opta lună consecutivă în care bilanțul a fost pe minus, o serie care a început în decembrie 2025 și care a șters cumulativ 16,115 afaceri.

Iar luna iulie nu poate fi expediată ca o simplă acalmie de vară. Iulie este a șaptea cea mai puternică lună calendaristică pentru înmatriculări pe media pe zece ani, nu un minim. Media mobilă pe 12 luni se situează la 12,904 — cele 11,049 din iulie au fost mult sub aceasta.

Singurul motor rămas

Scoateți Bucureștiul și Ilfovul și țara abia mai are puls. Cele două împreună au înmatriculat 3,540 de firme noi — 2,786 în București și 754 în Ilfov — adică 32.0% din totalul național. Cu un an în urmă reprezentau doar 26.3% dintr-o plăcintă mult mai mare.

Decalajul este și mai evident când te uiți la cine încă adaugă afaceri. Dintre cele 42 de unități județene, doar opt au încheiat iulie cu mai multe înmatriculări decât ieșiri: București (+409), Ilfov (+208), Timiș (+51), Satu Mare (+21), Giurgiu (+13), Călărași (+9), Olt (+7) și Arad (+6). Împreună au adăugat 724 de afaceri net. Bucureștiul și Ilfovul au reprezentat 617 dintre ele — 85% din fiecare afacere netă creată în țară. Treizeci și trei de județe au pierdut afaceri net, iar unul, Covasna, a încheiat exact la zero.

Asta nu este descentralizare. Asta este o țară cu un singur motor și un vid care se lărgește în jurul lui.

Un oraș versus 27 de județe

Spațiul negativ din date este adevărata poveste. Primele 15 județe au produs 7,976 de înmatriculări — 72.2% din totalul național. Celelalte 27 de județe au produs doar 3,073 la un loc.

Doar Bucureștiul a înmatriculat 2,786 de companii — 90.7% din cât au reușit toate cele 27 de județe la un loc. Micul județ dormitor Ilfov, cu 754 de înmatriculări, a depășit ultimele zece județe luate împreună, care au înregistrat 750.

În același timp, provinciile s-au prăbușit de două ori mai repede decât capitala. Excluzând București-Ilfov, înmatriculările din provincie au scăzut de la 11,172 în iulie 2025 la 7,509 în acest iulie, o scădere de 32.8%. București-Ilfov a scăzut și el — Bucureștiul a fost în scădere cu 12.2% față de 3,172 cu un an în urmă, Ilfovul cu 8.5% — dar mult mai puțin sever. Ponderea tot mai mare a capitalei nu este un semn al unui București înfloritor. Este aritmetica unei țări care se micșorează.

Județele care s-au înjumătățit

Distrugerile nu sunt distribuite uniform, iar ce e mai grav se află exact în locurile care își permiteau cel mai puțin. Înmatriculările din Alba s-au prăbușit cu 76.2%, de la 650 la 155. Tulcea a scăzut cu 61.8%, Botoșani cu 61.3%, Vâlcea cu 55.8%, Caraș-Severin cu 52.6%, Dolj cu 51.1%. Jumătate dintre ultimele două duzini de județe au pierdut aproximativ jumătate din fluxul de afaceri noi într-un singur an.

Pe partea ieșirilor, uzura este și mai înspăimântătoare în provincie. Tulcea a consemnat 137 de ieșiri de afaceri la doar 60 de înmatriculări — o rată de uzură de 228.3%. Botoșani a înregistrat 177.6%, Bistrița-Năsăud 172.8%, Gorj 159.6%. În termeni simpli: în mai multe județe, pentru fiecare firmă nouă apărută, aproape două au dispărut.

Aceeași poveste cu alt font: SRL-urile mor, PFA-urile cresc

Chiar și firmele care se creează sunt structural mai slabe. La nivel național, înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 44.9% de la an la an, la 5,963, în timp ce înmatriculările de PFA-uri/persoane fizice autorizate au crescut cu 20.0%, la 4,662. Schimbarea a ajuns acum în provincie: în Iași, PFA-urile au depășit SRL-urile, 211 la 201, și același lucru s-a întâmplat în Călărași, 58 la 48. Chiar și în București, înmatriculările de PFA-uri, de 1,286, sunt acum aproape la egalitate cu SRL-urile, la 1,488.

Ce se mai creează

Datele pe sectoare arată cât de îngustă este activitatea rămasă. Transportul și depozitarea au fost singura industrie majoră care a crescut, cu 4.4%, la 2,307 înmatriculări, însoțită de informații și comunicații (+2.5%) și, pe baze mici, de serviciile financiare (+28.6%) și agricultură (+16.1%). Toate celelalte au scăzut: hotelurile și restaurantele cu 58.2%, sănătatea cu 57.3%, industria prelucrătoare cu 56.0%, construcțiile cu 34.0%, comerțul cu 30.0%. Datele disponibile nu defalcă aceste sectoare pe județe, așa că nu se poate afirma că vreo industrie anume este acum un monopol al Bucureștiului — dar concentrarea înmatriculărilor supraviețuitoare în regiunea capitalei face ca acest lucru să fie riscul evident.

Concluzie: consolidare implicită

Datele din iulie răspund la întrebarea pe care provinciile și-o pun în liniște. București-Ilfov nu este în plină expansiune; se contractă într-un ritm mai lent decât oriunde altundeva și aspiră cota rămasă. Absența județelor din vârful clasamentului nu este o dispersie benignă a activității economice — este o golire, vizibilă în județele cu creștere zero, în rate de uzură de peste 200% și într-o serie națională de opt luni de pierderi nete. România nu se descentralizează. Se consolidează implicit în capitală, iar o mare parte a hărții se stinge.