Datele privind înregistrările din iunie dezvăluie o economie periculos de dependentă de logistică și comerț cu amănuntul, în timp ce producția și IT-ul — sectoarele care trebuiau să alimenteze viitorul — abia dacă se înregistrează.

Mașinăria de înregistrare a firmelor din România merge pe ultimele picioare, iar fumul miroase a motorină. Cele 11.277 de noi înregistrări de firme înregistrate în iunie reprezintă a treia lună consecutivă în care țara nu a reușit să depășească bariera de 12.000, un prag pe care l-a depășit în mod obișnuit până în luna martie, când au fost înființate 14.438 de noi afaceri. Aceasta reprezintă o prăbușire de 22% în doar trei luni. Iar media mobilă pe 12 luni a scăzut acum la 13.248, cel mai scăzut punct de inflexiune din ciclul rulant.

Cifra principală subestimează putrezirea. Iunie este istoric a cincea cea mai puternică lună a anului, cu o medie pe 10 ani de 12.119 înregistrări. Acest iunie a produs 11.277 — cu 7% sub media sezonieră și în scădere cu 4,15% comparativ cu iunie 2025. O lună istoric de mijloc de gamă devine brusc o excepție pe partea slabă, iar aceasta nu este variație sezonieră; este deteriorare structurală.

Mirojul Transporturilor

Să examinăm sectorul despre care acest ziar a avertizat luni de zile. Transport şi depozitare a înregistrat 2.061 de noi înregistrări în iunie, ocupând din nou primul loc cu un avans confortabil de 415 înregistrări față de comerțul cu amănuntul. Optimistii vor sublinia creșterea de 17,4% față de minimul record din mai de 1.755 și vor susține că sectorul s-a stabilizat.

Nu s-a stabilizat. Cele 2.061 din iunie sunt încă cu 14,8% sub vârful din martie de 2.419. Recuperarea din mai — o lună în care transportul a fost chiar detronat din poziția de sector numărul unu de comerțul cu amănuntul pentru prima dată în memoria recentă — este abia o revenire a pisicii moarte; este o redresare pe jumătate care lasă totuși sectorul mai jos decât era în aprilie (1.933) și cu mult sub nivelul din iunie 2025 de acum un an, o scădere anuală de 11,85%.

Mai îngrijorător: sectorul transporturilor devorează acum o pondere disproporționat de mare din energia antreprenorială a României. Transportul singur a reprezentat 18,3% din toate înregistrările din iunie. Adăugați comerțul cu amănuntul (Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul) la 14,6% și cele două sectoare împreună revendică aproape o treime din fiecare nouă afacere înființată în România. Aceasta nu este diversificare; este un oraș cu o singură industrie pe patru roți.

Unde este Producția? Unde este IT-ul?

Datele răspund la această întrebare cu o claritate brutală: producția industrială — sectorul manufacturier despre care factorii de decizie politică insistă că este viitorul economiei românești — a generat doar 462 de înregistrări în iunie. Aceasta reprezintă 4,1% din totalul înregistrărilor. Plasează producția pe locul nouă, în spatele „hoteluri și restaurante” (518) și „alte activități de servicii” (879), și cu puțin înaintea „divertisment și recreere” (368). O țară care vrea să fie următorul hub european de producție produce mai puține firme noi de producție decât puncte de desfacere de mâncare la pachet.

Povestea în IT și comunicații este marginal mai bună, dar încă alarmantă. Cele 926 de noi înregistrări în Informaţii şi comunicaţii reprezintă o cotă de 8,2% din piață — respectabil pe locul cinci și, într-adevăr, sectorul a crescut cu 15,32% de la an la an. Dar acesta este un sector ale cărui rate de creștere depășeau în mod obișnuit 30-40% în anii anteriori. Cincisprezece procente reprezintă o decelerare. Și la 926 de înregistrări dintr-o bază de 11.277 total, IT-ul reprezintă mai puține noi afaceri decât serviciile profesionale (1.197) sau construcțiile (1.132). Pentru un sector pe care guvernul îl promovează ca motor al viitorului digital al României, funcționează ca o mașină de tuns iarba.

Criza de Rotație Sub Suprafață

Cifra cu adevărat terifiantă, totuși, nu este deloc cifra înregistrărilor. Este numărul ieșirilor. În iunie, 13.025 de afaceri au fost suspendate, dizolvate sau radiate. Acesta este mai mare decât cele 11.277 care au intrat. Rata de rotație — ieșirile ca procent din înregistrări — se situează la 115,5%. Pentru fiecare 10 firme noi care își deschid porțile, 11 și jumătate își închid porțile.

Rezultatul net: România a pierdut 1.748 de afaceri doar în iunie. Rata de sănătate — înregistrările împărțite la ieșiri — este de 0,87, bolnăvicioasă. Orice valoare sub 1,0 înseamnă că stocul de afaceri se micșorează și a fost sub acest prag timp de 7 luni consecutive. Din decembrie 2025, România a pierdut cumulativ 15.085 de afaceri net. Aceasta este echivalentul ștergerii întregului registru al comerțului al unui județ de dimensiuni medii la fiecare șase săptămâni.

Sectoarele în Care Nimeni Nu Intră

„Spațiul negativ” al datelor acestei luni este o galerie a eșecului economic. Sănătatea și asistența socială au reușit doar 152 de înregistrări — 1,3% din total și o scădere catastrofală de 40,86% de la an la an. O țară cu o cronică lipsă de medici și o populație îmbătrânită produce mai puține noi afaceri în sănătate decât anul trecut, care nu a fost nici el un an puternic. Piața privată de sănătate, lăudată ca o poveste de creștere timp de un deceniu, pare să fi lovit un zid.

Intermedierea financiară și asigurările — 233 de înregistrări — au înregistrat o creștere explozivă de 60,69% de la an la an, dar de la o bază ridicol de mică. La 233 de înregistrări, întregul sector financiar al economiei românești produce mai puține noi afaceri decât produce orașul Brașov în înregistrări totale într-o lună medie.

Educația — Învăţământ — a generat 363 de înregistrări, în creștere cu 6,14% de la an la an, dar reprezentând încă abia 3% din piață. Tranzacțiile imobiliare: 339, în scădere cu 1,74%.

Tabloul Regional: Bucureștiul Singur Nu Poate Purta Țara

Unele 2.667 de înregistrări au venit doar din București — 23,7% din totalul național. Ilfov, județul inelar, a adăugat 844 cu o rată puternică de creștere de 24,12% de la an la an, sugerând că afacerile fug de costurile capitalei și se stabilesc chiar în afara limitelor orașului. Axa București-Ilfov reprezintă singură aproape o treime din toate firmele noi din România.

Dincolo de centura capitalei, tabloul este sumbru. Mult lăudatul hub tehnologic din Cluj-Napoca a generat doar 564 de înregistrări total. Timiș, un alt presupus motor al antreprenoriatului românesc vestic: 522. Primele 10 județe după volum — în mare parte obișnuitele suspecte urbane — au produs colectiv 6.683 de înregistrări, ceea ce înseamnă că restul de 31 de județe au împărțit doar 4.594. Activitatea economică în România este din ce în ce mai mult o poveste bucureșteană cu câteva note de subsol provinciale.

Verdictul

Sistemul românesc de înregistrare a firmelor produce tipurile greșite de companii în locurile greșite la momentul greșit. O economie care generează 2.061 de firme de transport și doar 462 de firme de producție, o economie în care IT-ul și finanțele sunt umbrite de comerțul cu amănuntul și logistică, o economie în care înregistrările în sănătate se prăbușesc cu 40,86% de la an la an — aceasta nu este o economie care se construiește pentru viitor. Este o economie care pariază totul pe sectoarele sale cu cea mai mică valoare, în timp ce industriile cu valoare mai mare care ar putea susține creșterea într-un context european se ofilesc din neglijență.

Șirul de 7 luni de distrugere netă, cu 15.085 de afaceri pierdute cumulat din decembrie, nu este o fluctuație sezonieră. Nu este un episod statistic. Este sunetul unei economii care a funcționat prea mult timp pe combustibil de transport, iar rezervorul se golește.

Ușoara creștere din iunie a înregistrărilor în transport nu este o redresare. Este un ultim suspin înainte ca motorul să se blocheze complet.