București — Ecosistemul de afaceri din România sângerează într-un ritm alarmant, datele noi pentru luna mai 2026 relevând că pentru fiecare 100 de companii care se înregistrează, aproape 117 dispar de pe piață — o rată de rotație uluitoare care semnalează o criză structurală tot mai profundă.

Cele mai recente cifre de la registrul comerțului din România prezintă o imagine sumbră: doar 12.427 de noi afaceri au fost înregistrate în luna mai, în timp ce un impresionant număr de 14.478 de companii au ieșit prin suspendări, dizolvări sau radieri definitive. Rezultatul este o pierdere netă de 2.051 de afaceri într-o singură lună.

Raportul de Sănătate Rămâne Sub Nivelurile de Supraviețuire

Mult-discutatul „raport de sănătate" — care compară noile înregistrări cu ieșirile totale — a avut o valoare de doar 0,86 în luna mai. Orice valoare sub 1,0 înseamnă că economia consumă afaceri mai repede decât le creează. Deși aceasta reprezintă o îmbunătățire marginală față de raportul catastrofal de 0,81 din aprilie, tendința este o iluzie — ușoara creștere se datorează exclusiv faptului că radierile au scăzut de la un înfiorător număr de 9.827 în aprilie la 8.468 în mai, nu pentru că înregistrările se îmbunătățesc.

De fapt, media mobilă pe 12 luni a înregistrărilor a coborât la 13.288 în mai, de la 13.326 în aprilie — prima scădere de la o lună la alta după șapte luni consecutive de creștere. Linia de tendință, care urcase constant din octombrie 2025, s-a întors brusc.

SRL-urile — Motorul Odinioară Puternic — Se Prăbușesc

Cel mai alarmant semnal vine de la SRL-uri (societăți cu răspundere limitată), coloana vertebrală a antreprenoriatului românesc. Doar 6.964 de SRL-uri au fost înregistrate în mai 2026 — o prăbușire de 14,48% uluitoare comparativ cu mai 2025, când au fost înființate 8.143. Asta înseamnă aproape 1.200 de SRL-uri mai puțin într-o singură comparație anuală.

Exodul din structurile corporative formale este parțial compensat de o creștere a PFA-urilor (persoane fizice autorizate), care a sărit cu 14,72% de la an la an, până la 4.816 înregistrări. Dar experții avertizează că acesta este mai puțin un semn de vitalitate antreprenorială și mai mult o fugă către aranjamente de muncă precare, cu protecție redusă. Românii nu încep afaceri reale — se înregistrează ca freelanceri din necesitate, fără niciunul dintre garanțiile legale sau potențialul de creștere pe care SRL-urile le oferă.

Sectorul Transporturilor în Cădere Liberă

Defalcarea pe industrii relevă care sectoare sunt cel mai grav lovite. Transportul și depozitarea — cândva un sector în plină expansiune în România — a înregistrat o scădere a numărului de înregistrări cu o uimitoare 32,91% de la an la an, de la 2.616 la doar 1.755. Sectorul comerțului (comerț cu ridicata și cu amănuntul) a scăzut cu 18,16%, în timp ce tranzacțiile imobiliare s-au prăbușit cu 27,07% .

Câteva sectoare arată o creștere notabilă — agricultura în creștere cu 70,49%, industria prelucrătoare în creștere cu 51,62%, intermedierile financiare în creștere cu 61,21%. Dar acestea sunt semne clasice de avertizare: sectoare care revin de la baze extrem de scăzute, nu povești autentice de boom. Agricultura a produs încă doar 491 de înregistrări în termeni absoluți — o picătură într-un ocean în comparație cu miile care sunt șterse.

Terenul Dezolant Regional: Cluj și Bihor, Cele Mai Afectate

Defalcarea regională arată ca o hartă a dezastrului. Bucureștiul — motorul economic al României — a reușit 2.912 înregistrări, dar a pierdut totuși un net de… ei bine, nimic pozitiv. Capitala a înregistrat 2.765 de ieșiri totale, cu o rată de rotație încă teribilă de 94,95% .

Dar poveștile cu adevărat înfricoșătoare sunt în regiuni. Județul Cluj — presupusul hub tehnologic al României și „Silicon Valley a Transilvaniei" — a înregistrat o rată de rotație catastrofală de 139,53% . Asta înseamnă că aproape 140 de afaceri au dispărut pentru fiecare 100 care au apărut. Bihorul a fost și mai rău, cu 154,8% .

Cifrele privind dizolvările sunt deosebit de brutale: doar Clujul a înregistrat 264 de dizolvări și 470 de radieri într-o singură lună. Acestea nu sunt startup-uri care își iau o pauză temporară — acestea sunt companii care mor definitiv.

Migrația spre Nicăieri

Există o rază de îmbunătățire pe un front: tendința de creștere netă a crescut cu 390 comparativ cu perioada anterioară, iar tendința raportului de sănătate a crescut cu 0,03. Dar acestea sunt echivalentul statistic al punerii unui plasture pe o hemoragie.

Aprilie 2026 a înregistrat o pierdere netă de 3.018 afaceri. Pierderea netă din mai, de 2.051, este, fără îndoială, „mai bună" — dar mai bine decât o catastrofă este încă o catastrofă. Matematica brută este de netăgăduit: comunitatea de afaceri din România se micșorează. Cu aproape 8.500 de companii radiate în fiecare lună și peste 4.500 dizolvate, economia trece în tăcere printr-o epurare care șterge ani de câștiguri antreprenoriale.

Verdictul

Ecosistemul de afaceri este sub un stres sever. Rata de rotație de 116,5% înseamnă că, chiar dacă înregistrările ar rămâne stabile — ceea ce nu se întâmplă — piața s-ar micșora în continuare. Trecerea de la SRL-uri la PFA-uri sugerează o criză pe două niveluri: oamenii mai trebuie să muncească, dar au renunțat să construiască companii reale cu angajați, capacitate de investiții și rezistență.

România nu își mai dezvoltă baza de afaceri. Înlocuiește companiile propriu-zise cu muncă independentă precară — și abia dacă ține pasul nici măcar cu asta. Dacă această tendință continuă în a doua jumătate a anului 2026, țara riscă un deceniu pierdut al antreprenoriatului.