O analiză trimestrială a înregistrărilor de companii și a evenimentelor din ciclul de viață al afacerilor, februarie–aprilie 2026

Titlurile pe Care Cifrele Brute le Ascund

La suprafață, cifrele înregistrărilor de companii din România pentru T1 2026 par înșelător de încurajatoare. Un total de 40.216 entități noi au fost înregistrate în februarie, martie și aprilie — în creștere față de 36.192 în același trimestru din 2025 — un câștig pe care birocrații și optimiștii vor grăbi să îl prezinte drept dovadă a unei economii dinamice, conduse de antreprenori. Nu vă lăsați păcăliți.

Sub acel titlu se ascunde o imagine mult mai tulburătoare: afacerile mor mai repede decât se nasc, o demolare structurală a ecosistemului corporativ care s-a intensificat cu fiecare lună care a trecut din trimestru. Rata de uzură — raportul dintre ieșirile de afaceri și noile înregistrări — a urcat la un alarmant 123,88% în luna aprilie, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de companii care își deschid ușile, mai mult de 123 altele au fost închise, dizolvate sau șterse din registru. Baza de afaceri a României nu crește. Se contractă — și accelerează spre contracție cu fiecare lună care trece.

Trimestrul într-o Privire: Un Vârf, Apoi o Prăpastie

Arcul celor trei luni din T1 2026 urmează o traiectorie care ar trebui să alarmeze orice observator economic serios.

Februarie a deschis trimestrul cu 13.139 înregistrări, urmat de un vârf de 14.438 în martie — nivelul maxim al trimestrului. Apoi a venit revenirea brutală din aprilie: doar 12.639 înregistrări, o scădere de aproape 12,5% într-o singură lună, trăgând totalul sub nivelul deja modest al lunii februarie.

Cifra din aprilie se situează inconfortabil sub media mobilă pe 12 luni de 13.326, confirmând că aceasta nu este o fluctuație sezonieră, ci o deteriorare structurală. Media mobilă în sine a urcat ușor — de la 13.229 în luna anterioară — totuși înregistrările efective cad și mai mult sub aceasta, o divergență care semnalează o slăbiciune subiacentă în creștere.

Catastrofa Uzurii: Ieșirile Devorează România

Cele mai devastatoare date din acest raport nu vin din partea înregistrărilor. Vin din evenimentele ciclului de viață — și povestea pe care o spun este una de colaps sistemic ascuns la vedere.

În februarie 2026, totalul ieșirilor de afaceri a atins 13.258 față de 13.139 înregistrări noi, producând o rată de uzură de 100,91%. Economia se menținea, în cel mai bun caz, la același nivel. Până în martie, ieșirile au explodat la 15.609 — aproape 1.200 de companii în plus ieșind din piață față de cele care intrau, cu o rată de uzură de 108,11%. Apoi aprilie a dat lovitura de grație: 15.657 de ieșiri față de doar 12.639 înregistrări noi, o pierdere netă de 3.018 companii într-o singură lună, și o rată de uzură urcând la 123,88%.

Indicatorul de sănătate al ecosistemului — raportul dintre înregistrări și ieșiri — s-a prăbușit la doar 0,81 în aprilie și are o tendință descendentă de 0,03 puncte de la o lună la alta. Tendința creșterii nete se situează la –651 companii pe lună, ceea ce înseamnă că rata distrugerii nete de afaceri se accelerează ea însăși.

Radierile Cresc cu 25% de la An la An

Cea mai sinistră componentă a datelor privind ieșirile este numărul radierilor — eliminarea permanentă și ireversibilă a entităților din registrul comerțului. În aprilie 2026, 9.827 de companii au fost radiate, o creștere uluitoare de +25,03% față de cele 7.860 de radieri înregistrate în aprilie 2025. Acestea nu sunt companii care fac o pauză temporară. Acestea sunt afaceri dispărute pentru totdeauna, locuri de muncă evaporate, baze fiscale erodate.

Dizolvările — lichidarea juridică formală a companiilor — au crescut și ele semnificativ în februarie, urcând cu +30,76% de la an la an la 5.663, față de 4.331 în aceeași lună din 2025. Accelerarea dizolvărilor formale de companii la începutul trimestrului sugerează că antreprenorii luau deja decizia de a renunța înainte ca primăvara să sosească.

Esențial, T1 2025 — oricât de slab ar fi fost — a fost semnificativ mai bun. În T1 2025, ratele trimestriale de uzură au fost de 99,95% (februarie), 118,77% (martie) și 121,26% (aprilie). Fiecare lună din T1 2026 este mai rea.

Implozia Tipurilor de Entități: Colapsul SRL

Coloana vertebrală corporativă a României, SRL-ul (Societate cu Răspundere Limitată) — compania cu răspundere limitată care alimentează marea majoritate a activității economice semnificative — este în cădere liberă.

În februarie 2026, înregistrările de SRL-uri au totalizat doar 7.032, un colaps devastator de –15,29% față de cele 8.301 SRL-uri înregistrate în februarie 2025. Martie a oferit o ușoară ameliorare — 7.932 SRL-uri, totuși în scădere cu –6,8% de la an la an. Aprilie a înregistrat 7.066 SRL-uri, tot cu –4,86% sub nivelurile din urmă cu un an.

Ceea ce a mascat acest colaps în cifrele de titlu este o explozie în înregistrările de PFA (Persoană Fizică Autorizată). PFA-urile au crescut cu +67,07% de la an la an în februarie, +61,68% în martie și +36,64% în aprilie. Pe hârtie, aceasta umflă totalurile înregistrărilor. În realitate, reprezintă o retrogradare structurală a ambiției antreprenoriale a României: antreprenori care anterior ar fi înregistrat un SRL — o companie cu capital social, potențial de investiție și capacitate reală de creștere — se înregistrează în schimb ca persoane fizice autorizate, cea mai fragilă și precară formă de afaceri, cu răspundere personală nelimitată și practic fără acces la finanțare instituțională.

Acesta nu este un semn de dinamism. Este un semn de disperare — al lucrătorilor care și-au pierdut pozițiile salariate și care se zbat să legitimeze venituri de supraviețuire, al unei economii care împinge forța de muncă din contracte de angajare în muncă independentă precară și o prezintă drept antreprenoriat.

Analiza pe Sectoare: Transportul Scade, Creșterea Agriculturii Este un Semnal de Alarmă

Datele la nivel de sector pentru aprilie 2026 amplifică îngrijorarea.

Transportul și depozitarea rămâne industria de top a României ca volum de înregistrări cu 1.933 entități noi, dar acesta este un sector în retragere — în scădere cu –6,84% de la an la an. Transportul a fost, de asemenea, sectorul nr. 1 pe tot parcursul acestui trimestru, reprezentând cea mai mare pondere individuală din înregistrările de PFA și II — un tipar pe care experții îl asociază cu munca logistică din economia gig mai degrabă decât cu o întreprindere sustenabilă.

Comerțul (cu ridicata și cu amănuntul), al doilea sector ca mărime cu 1.761 înregistrări, a scăzut cu –8,66% de la an la an — un sector direct expus presiunii cheltuielilor consumatorilor, care se contractă vizibil.

Sănătatea și asistența socială a înregistrat cel mai îngrijorător declin în termeni proporționali dintre sectoarele consolidate: o scădere uluitoare de –26,54% de la an la an, cu doar 191 de înregistrări noi în aprilie față de 260 în aprilie 2025. Într-o țară cu deficite cronice de infrastructură sanitară, faptul că se creează mai puține afaceri private în domeniul sănătății nu este un semnal liniștitor.

Sectorul care a înregistrat cea mai explozivă creștere — Agricultura, silvicultura și pescuitul — a postat o creștere uluitoare de +134,18% de la an la an la 555 de înregistrări. Analiștii dispuși să privească sub suprafață vor observa că înregistrările de PFA agricole cresc frecvent când se deschid sezoanele de subvenții și granturi — ceea ce înseamnă că această „creștere" poate reflecta completarea de formulare birocratice pentru finanțare UE mai degrabă decât orice activitate economică nouă autentică. Similar, creșterea de +65,36% în Industria Prelucrătoare și +60,61% în Intermedierea Financiară necesită scepticism profund până la dovezi contrare.

Fisuri Regionale: Constanța și Iluzia Dispersiei Geografice

Datele regionale din aprilie arată că București domină în continuare cu 2.907 înregistrări, urmat de Ilfov cu 674, Constanța cu 636 și Cluj cu 621.

Cele mai spectaculoase povești de creștere vin din județele periferice. Teleorman a înregistrat o creștere +105,88% de la an la an, iar Giurgiu a postat +87,8% — dar de la o bază extrem de scăzută, Teleorman atingând doar 140 de înregistrări și Giurgiu 154 în termeni absoluți. Acestea nu sunt revitalizări economice; sunt zgomot statistic care va fi invocat drept dovadă a unei „redresări naționale" de cei care au de câștigat dintr-o astfel de narațiune.

Mai îngrijorătoare este imaginea din Constanța (+64,34%, sursă: get_regional_comparison(year=2026, month=4)['top_growing_counties'][0]['pct_change']) și Brașov (+51,1%, sursă: get_regional_comparison(year=2026, month=4)['top_growing_counties'][1]['pct_change']) — județe mari, cu importanță strategică, unde creșterile înregistrărilor dominate de entități PFA și de transport maschează ceea ce datele privind ciclul de viață vor dezvălui probabil: ieșiri simultane substanțiale care subminează orice noțiune de expansiune netă.

Verdictul: Baza de Afaceri a României se Micșorează

Raportul trimestrial T1 2026 nu poate fi citit ca o poveste de creștere. Trebuie citit ca un avertisment.

40.216 înregistrări în decurs de trei luni — cel mai bun trimestru februarie-aprilie pe care România l-a înregistrat în ultimii ani — este complet neutralizat și depășit de un val concomitent de distrugere a afacerilor. Ieșirile cumulate pentru T1 2026 au totalizat 44.524 în cele trei luni, față de înregistrările totale de 40.216 — o pierdere netă de peste 4.300 de afaceri într-un singur trimestru.

SRL-ul — tipul de entitate care susține investițiile serioase, angajarea și generarea de taxe — se află într-un declin susținut pe mai multe luni față de anul anterior. Creșterea PFA care îl maschează nu reprezintă ambiție, ci precaritate. Sectoarele cu cea mai rapidă creștere sunt fie adiacente economiei gig, fie conduse de subvenții, fie prea volatile pentru a se susține. Iar rata de uzură, deja la niveluri periculoase, are acum o singură direcție de evoluție.

Cifrele de titlu antreprenoriale ale României sunt un sat Potemkin: fațadă impresionantă, ascunzând degradare structurală în spate. Adevărata poveste a T1 2026 nu este despre afacerile create — este despre afacerile distruse într-un ritm pe care România nu l-a mai înregistrat atât de acut în istoria comparativă recentă.

Întrebarea nu mai este dacă ecosistemul se află sub stres. Ci dacă factorii de decizie urmăresc situația.

Date provenite din Registrul Comerțului din România. Analiza acoperă înregistrările de entități și evenimentele din ciclul de viață (suspendări, dizolvări, radieri) pentru februarie, martie și aprilie 2026, cu comparații de la an la an față de aceeași perioadă din 2025.