O rată de rotație uluitoare de 124% înseamnă că pentru fiecare 10 afaceri noi înființate în aprilie, mai mult de 12 au dispărut — iar datele arată că criza se adâncește.

Registrul comerțului din România a zugrăvit un tablou îngrijorător în aprilie 2026: o piață care hemoragiază companii într-un ritm pe care noile înregistrări pur și simplu nu îl pot opri. Deși cifrele de titlu vor fi prezentate de optimiști drept „creștere", o analiză mai profundă a datelor relevă un ecosistem fragil aflat la limita prăpastiei — unul în care ieșirile depășesc dramatic intrările, forma corporativă dominantă este în declin absolut, iar un val de radieri îngrijorător amenință să golească economia județ cu județ.

12.639 de afaceri noi — dar adevărata poveste este despre cele 15.657 care au dispărut

România a înregistrat 12.639 de noi înmatriculări de afaceri în aprilie 2026. La suprafață, o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut ar putea părea reconfortantă. Nu este.

Deoarece în aceeași lună, 15.657 de afaceri au ieșit de pe piață, producând o pierdere netă de 3.018 entități — o cifră care s-a deteriorat cu încă 651 de companii față de tendința de creștere netă din perioada anterioară. Rezultatul este o rată de rotație de 123,88%: pentru fiecare afacere care și-a deschis ușile, mai mult de una și un sfert le-a trântit închise.

Raportul de sănătate al ecosistemului — o măsură a înregistrărilor față de ieșiri — se situează acum la doar 0,81, în scădere față de 0,82 în aprilie 2025, continuând o tendință descendentă. Baza de afaceri a României nu crește. Se contractă.

Tsunami-ul radierilor: +25% față de aceeași perioadă a anului trecut

Dacă există o cifră care ar trebui să alarmeze factorii de decizie mai mult decât orice altceva, aceasta este: radierile — eliminarea permanentă și irevocabilă a companiilor din registrul comerțului — au crescut cu 25,03% față de aprilie 2025, sărind de la 7.860 la 9.827. Aceasta înseamnă aproape 2.000 de decese suplimentare de companii într-o singură lună față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dizolvările s-au menținut aproximativ la același nivel, la 4.468, dar explozia radierilor spune totul: afacerile care șchiopătau sau se aflau în purgatoriu administrativ sunt acum șterse formal din existență cu o rată accelerată. Aceasta nu este o curățare de rutină. Aceasta este o prăbușire structurală a bazei de afaceri.

Nici imaginea lunară nu oferă nicio consolare. Față de martie 2026 — care a înregistrat el însuși un îngrijorător număr de 15.609 ieșiri — numărul de ieșiri din aprilie a crescut și mai mult. Hemoragia nu se oprește.

Prăbușirea lunară de 12,5% a noilor înregistrări trece neobservată

În timp ce comentatorii se concentrează pe titlul an-la-an, ignoră convenabil o prăbușire vizibilă cu ochiul liber: noile înregistrări au scăzut cu 12,46% de la martie la aprilie 2026, scăzând de la 14.438 la doar 12.639. Aceasta reprezintă o pierdere de 1.799 de înregistrări într-o singură lună.

Media mobilă pe 12 luni se situează acum la 13.326 — iar cifra din aprilie de 12.639 este deja cu 687 de înregistrări sub această medie, un semn că lunile recente trag activ tendința în jos. Media mobilă în sine a început să crească ușor numai pe baza lunilor anterioare mai puternice, mascând deteriorarea în curs.

SRL — coloana vertebrală corporativă a României — se fracturează

Cel mai alarmant semnal structural din datele din aprilie este continuarea declinului SRL (Societate cu Răspundere Limitată) — societatea standard cu răspundere limitată care formează fundația economiei private a României. Înregistrările de SRL-uri au scăzut la 7.066 în aprilie 2026, cu 4,86% față de 7.427 cu un an în urmă.

Într-o lună în care totalul înregistrărilor a crescut aparent cu 10%, vehiculul principal pentru formarea afacerilor serioase merge în direcția opusă. Ce umple golul? Persoane fizice autorizate informale, la scară micro.

PFA-urile (persoane fizice autorizate) au crescut cu 36,64% față de aceeași perioadă a anului trecut la 4.930, în timp ce Întreprinderile Individuale (II) au sărit cu 38,69% la 552. Asociațiile Familiale (IF) s-au dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 54. Acestea nu sunt motoarele unei economii înfloritoare — sunt semnele distinctive ale angajării pe cont propriu precare, ale lucrătorilor împinși afară din angajarea tradițională, forțați să se înregistreze ca micro-întreprinderi pentru a supraviețui. România nu creează mai mulți antreprenori. Creează mai mulți freelanceri disperați.

Transport și comerț: cei doi piloni se prăbușesc

Cele două industrii cu cel mai mare volum de înregistrări din România sunt ambele în declin:

• Transport & Depozitare — cel mai mare sector — a înregistrat 1.933 de înregistrări, o scădere de 6,84% față de aceeași perioadă a anului trecut.
• Comerțul cu ridicata și cu amănuntul — în mod tradițional sângele comercial al economiei — a înregistrat 1.761 de înregistrări, în scădere cu 8,66% față de aprilie 2025.

Împreună, aceste două sectoare reprezintă aproape 30% din toate înregistrările din aprilie și ambele se contractă. Putreziciunea din miezul economiei reale a României este inconfundabilă.

Între timp, sectoarele care prezintă creșteri dramatice ar trebui să ridice semne de întrebare mai degrabă decât să stârnească aplauze. Agricultura, Silvicultura & Pescuitul a explodat cu 134,18% față de aceeași perioadă a anului trecut — o creștere anomală mai degrabă determinată de reclasificări administrative sau de vânătoare de subvenții decât de un dinamism antreprenorial autentic. Intermedierea Financiară & Asigurările au sărit cu 60,61%, ridicând întrebări incomode despre activitatea financiară speculativă care se extinde tocmai în timp ce economia productivă se contractă. Iar Sănătatea & Asistența Socială a scăzut cu un șocant 26,54% — un sector în care scăderea formării reprezintă o amenințare directă la adresa bunăstării publice.

Imaginea regională: puncte fierbinți superficiale mascând o criză națională

Bucureștiul a continuat să domine înregistrările cu 2.907 entități noi, dar chiar și rata de creștere de 5,82% a capitalei este dezamăgitoare pentru un oraș care concentrează cea mai mare parte a activității economice a României.

Excepțiile alarmante sunt județele care înregistrează rate de creștere de trei cifre: Teleormanul a crescut cu 105,88% și Giurgiul a sărit cu 87,8%. Acestea se numără printre județele cele mai sărace din punct de vedere economic din România — iar creșterile bruște ale înregistrărilor în regiunile rămase în urmă se corelează istoric cu vânătoarea de subvenții, crearea de entități fantomă sau arbitrajul fondurilor UE, mai degrabă decât cu vitalitate economică autentică. Analiștii ar trebui să urmărească aceste cifre cu mare atenție.

Ce ne spune cu adevărat aprilie 2026

Eliminând zgomotul de fond, aprilie 2026 transmite un verdict inconfundabil: ecosistemul de afaceri al României se consumă pe sine. Cu fiecare lună care trece, mor mai multe companii decât se nasc. Raportul de sănătate scade. Valul de radieri se accelerează — cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, o rată nevăzută în memoria recentă. Singura formă corporativă care susține activitatea economică semnificativă și scalabilă — SRL-ul — este în declin, chiar în timp ce numărul total de înregistrări este flatat de un val de micro-entități informale.

Media mobilă pe 12 luni de 13.326 oferă o falsă senzație de stabilitate. Este o măsură cu întârziere, încă susținută de luni mai puternice care se îndepărtează acum în retrovizor. Traiectoria actuală — pierderi nete de peste 3.000 de afaceri pe lună, rate de rotație peste 120% și un val de radieri fără niciun semn de atenuare — indică un peisaj de afaceri care nu se răcește pur și simplu.

Se prăbușește în tăcere.

Date preluate de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) din România prin înregistrări oficiale. Toate cifrele se referă la aprilie 2026, dacă nu se specifică altfel.