BUCUREȘTI — Cifrele de titlu par aproape încurajatoare — până când citești nota de subsol. Primul trimestru al anului 2026 a produs o explozie de înregistrări noi de companii care, la suprafață, părea să semnaleze un spirit antreprenorial în revenire. Sub acest strat, însă, un val neîntrerupt de dizolvări, radieri și suspendări desmantela în tăcere țesutul corporativ al țării — ștergând afaceri mai repede decât puteau fi create, în fiecare lună a trimestrului.

Un Trimestru Construit pe Nisip

Privit în izolare, T1 2026 a înregistrat un total combinat de 38.652 de afaceri noi în ianuarie, februarie și martie — în creștere semnificativă față de cele 33.386 înregistrate în același trimestru din 2025. Ianuarie a consemnat 11.075 înregistrări, februarie a sărit la 13.139 , iar martie a adăugat 14.438 . Cifrele de creștere an-la-an pentru cele trei luni s-au situat la un aparent robust +27,7%, +8,6% și +14,5% respectiv.

Dar economiștii și observatorii de afaceri care se uită doar la înregistrări ratează cealaltă jumătate a contabilității — și aceasta este catastrofală.

În ianuarie, România a înregistrat un uimitor 13.761 de ieșiri totale de afaceri față de doar 11.075 de noi înregistrări — o rată de uzură de 124,25% , ceea ce înseamnă că țara pierdea mai mult de o companie pentru fiecare nouă companie câștigată. Februarie s-a apropiat marginal de echilibru — 13.258 de ieșiri față de 13.139 înregistrări — o rată de uzură de 100,91% . Iar în martie, orice iluzie de echilibru s-a evaporat complet: 15.609 de ieșiri au copleșit 14.438 de noi intrări, lăsând economia cu o pierdere netă de 1.171 de afaceri — un raport de sănătate de doar 0,92 .

În fiecare lună a T1 2026, România a distrus mai multe afaceri decât a creat. Trimestrul s-a încheiat nu în creștere — ci în contracție.

Valul Dizolvărilor: Un Semnal de Alarmă la Care Nimeni Nu Răspunde

Cel mai alarmant fir care traversează T1 2026 nu este numărul noilor înregistrări — ci accelerarea neîntreruptă a dizolvărilor, lichidarea juridică definitivă a companiilor. În ianuarie 2026, au existat 5.403 dizolvări — o creștere de 51,6% față de cele 3.564 din ianuarie 2025 . Februarie a înregistrat 5.663 de dizolvări — 30,8% peste cele 4.331 deja ridicate din februarie 2025 . Martie a urmat cu 5.295 dizolvări , încă cu 11,6% peste anul precedent.

Aceasta reprezintă 16.361 de companii dizolvate în doar trei luni — companii care nu sunt doar inactive, nu sunt doar suspendate, ci sunt dispărute legal, definitiv.

Suspendările — afacerile care și-au oprit temporar activitatea — au crescut și ele brusc în ianuarie, cu 19,9% an-la-an, până la 2.046 . Iar radierile — eliminările formale din registrul comerțului — au atins un maxim trimestrial în martie cu 8.743 de evenimente , în creștere cu 2,7% față de martie 2025 .

Totalul ieșirilor din T1 2026 de 42.628 reprezintă o economie în care companiile sunt șterse la scară industrială. Totalul ieșirilor din T1 al anului trecut a fost de 38.669 — cifra acestui trimestru este cu aproape 10% mai mare.

Mirajul PFA: Ce Alimentează „Creșterea"

Poate că cea mai revelatoare — și mai înșelătoare — poveste din T1 2026 stă în tipul de afaceri care sunt de fapt înregistrate. Cifrele de creștere de titlu sunt aproape în întregime un fenomen PFA (Persoană Fizică Autorizată), iar acest lucru ar trebui să îngrozească pe oricine speră la o expansiune economică structurală.

În ianuarie 2026, înregistrările PFA au explodat cu 92,1% an-la-an — de la 2.319 la 4.455 . În februarie, PFA-urile au crescut cu 67,1%, de la 3.289 la 5.495 . Martie a continuat tiparul: PFA-urile au crescut cu 61,7% până la 5.806 .

Între timp, SRL-urile — societățile cu răspundere limitată care formează coloana vertebrală a economiei formale românești — s-au prăbușit. În februarie, înregistrările SRL au scăzut cu 15,3% an-la-an, de la 8.301 la doar 7.032 . În martie, au mai scăzut cu 6,8%, de la 8.511 la 7.932 .

Ceea ce dezvăluie acest lucru nu este o creștere a ambiției antreprenoriale — ci o creștere a precarității economice. PFA-urile sunt înregistrarea de ultimă instanță pentru lucrătorii care au fost împinși în afara angajării formale sau care nu mai pot face față sarcinii administrative de a funcționa ca SRL. Trecerea de la creșterea SRL la creșterea PFA este o regresie structurală — un semnal că România nu creează mai multe afaceri, ci creează unele mai mici, mai vulnerabile, mai ușor de dizolvat.

Semnale de Avertizare Sectoriale: Transportul Domină, Sănătatea se Prăbușește

Defalcarea pe industrii pentru T1 2026 oferă motive suplimentare de alarmă. Transportul și depozitarea au dominat înregistrările în toate cele trei luni, atingând un vârf de 2.419 de noi entități în martie — o creștere an-la-an de 41,5% . Dar acest boom al transportului, determinat în principal de curieri PFA individuali și șoferi din economia gig, este tocmai tipul de activitate fragilă, cu marje reduse, cel mai susceptibil la schimbările de politici ale platformelor, creșterile prețului carburanților sau schimbările de reglementare.

Comerțul cu amănuntul și comerțul — istoric cea mai robustă categorie de înregistrări din România — a scăzut de fapt cu 11,5% an-la-an în martie , o inversare brutală care sugerează deteriorarea cererii consumatorilor și decimarea continuă a comerțului din magazinele fizice.

Cel mai alarmant, înregistrările din Sănătate și asistență socială s-au prăbușit cu 20,7% an-la-an în martie , într-un moment în care populația îmbătrânită a României și sistemul de sănătate publică cronic subfinanțat au nevoie desperată de expansiunea sectorului privat. În schimb, antreprenorii par să fugă complet din sector.

Între timp, industria prelucrătoare a înregistrat o creștere suspectă de 54,4% an-la-an în martie , o cifră despre care experții avertizează că reflectă probabil micro-operatori PFA care reclasifică activitate artizanală sau informală, mai degrabă decât o investiție industrială reală.

Capcana Mediei Mobile

Chiar și indicatorii tehnici poartă un avertisment ascuns. Media mobilă pe 12 luni a înregistrărilor din România a atins 13.229 până în martie 2026 — în creștere față de 12.990 în ianuarie . Pe un grafic, acest lucru arată ca o tendință ascendentă sănătoasă.

Dar media mobilă măsoară intrările de înregistrări — este complet oarbă față de criza ieșirilor care se desfășoară în paralel. Cu o pierdere netă de afaceri de 1.171 de entități doar în martie , și cu raportul de sănătate al ecosistemului în scădere cu 0,08 , media mobilă este o metrică de imagine — care acoperă o gaură care se lărgește în fundația peisajului corporativ românesc.

Concentrarea Regională: Toate Drumurile Duc la București

Distribuția geografică a activității din T1 2026 expune un alt tipar profund îngrijorător: concentrarea copleșitoare atât a înregistrărilor, cât și a ieșirilor în câteva zone metropolitane.

Bucureștiul singur a contabilizat 3.578 de înregistrări în martie 2026 — aproape 25% din toată activitatea națională, o concentrare care vorbește despre golirea continuă a economiei rurale și a orașelor mici din România. Ilfov — județul suburban satelit al Bucureștiului — s-a clasat pe locul al doilea cu 980 , ceea ce înseamnă că zona metropolitană a capitalei a generat singură aproximativ 32% din noile înregistrări ale țării.

Și mai izbitor: fiecare dintre primele 10 județe cu cea mai rapidă creștere din T1 2026 a înregistrat o creștere procentuală de două cifre — totuși această creștere a fost concentrată exclusiv în județele care aveau deja cea mai mare bază de înregistrări. Județul Olt a înregistrat cea mai mare rată de creștere dintre performanții de top, de 41,4% — dar de la o bază atât de mică încât cifrele absolute rămân neglijabile din punct de vedere economic. Economia provincială a României rămâne în cădere liberă, mascată de ponderea disproporționată a capitalei în statisticile naționale.

Verdictul: Un Trimestru Care S-a Consumat pe Sine

Portretul complet al T1 2026 este cel al unei economii care își mănâncă propria sămânță. Volumele de înregistrări sunt în creștere — dar alimentate în mod covârșitor de cea mai precară și mai impermanentă formă de entitate de afaceri. Companiile cu răspundere limitată formale sunt în retragere. Dizolvările rulează cu 30–50% peste nivelurile din anul precedent. Numărul total de ieșiri de afaceri din trimestru — 42.628 — depășește numărul total de noi înregistrări cu aproape 4.000 de entități.

Ratele de uzură din T1 al anului trecut erau deja alarmante: ianuarie 2025 a văzut o rată de uzură de 133,68% , iar martie 2025 a consemnat 118,77% . În loc să se îmbunătățească, T1 2026 a adâncit criza dizolvărilor, schimbând simultan mixul de înregistrări spre entități mai slabe și mai mici.

Registrul comerțului al României este scris și șters simultan — și radiera câștigă.

Date preluate din Registrul Comerțului Român. Toate cifrele privind înregistrările și evenimentele din ciclul de viață reflectă depunerile înregistrate în perioadele lunare menționate.