Sub suprafața cifrelor de înregistrare din februarie se ascunde o poveste tulburătoare despre dislocarea sectoarelor, disperarea industrială și o economie de retail care sângerează în tăcere — pe măsură ce ieșirile din afaceri le depășesc pe cele noi pentru prima dată în memoria recentă.

România a înregistrat 13.139 de noi înregistrări de companii în februarie 2026, o cifră care, la prima vedere, pare sănătoasă. Oficialii vor tromba, fără îndoială, creșterea de 8,6% față de anul anterior. Dar în spatele agregatului se ascunde un portret mult mai îngrijorător: sectoarele diverg într-un ritm pe care economiștii îl consideră simptomatic pentru un dezechilibru structural, economia de retail este în retragere totală, iar — într-un detaliu care nu a primit aproape nicio atenție — ieșirile din afaceri în februarie 2026 au depășit efectiv noile înregistrări, cu 13.258 de companii care au ieșit de pe piață față de doar 13.139 care au intrat. Rezultatul net: o pierdere de 119 afaceri într-o singură lună.

Economia României nu crește. Se restructurează. Iar sectoarele care conduc această restructurare ar trebui să alarmeze pe oricine urmărește situația.

Mașinăria transporturilor: O bulă deghizată în boom

Vedeta lunii februarie 2026 este Transport și depozitare — care a rachetat la 2.396 de noi înregistrări, devenind astfel cel mai mare sector pentru noile afaceri în această lună. Aceasta reprezintă un salt uluitor de +33,78% față de februarie 2025, când sectorul a înregistrat 1.791 de înregistrări.

La suprafață, acest lucru sună a prosperitate. În realitate, analiștii ar trebui să fie profund îngrijorați. Sectorul transporturilor din România a fost mult timp caracterizat de microîntreprinderi — adesea operațiuni cu un singur șofer, frecvent subcapitalizate — care se înregistrează în valuri ca răspuns la semnale de cerere pe termen scurt din coridoarele logistice europene sau ciclurile sezoniere de marfă. O creștere de 34% a înregistrărilor nu reflectă cu 34% mai multe companii de transport durabile. Reflectă un val de vehicule precare cu operator unic care intră pe o piață din ce în ce mai aglomerată, cu marje comprimate — dintre care mulți vor face față suspendării sau dizolvării în termen de 18 luni.

Este de remarcat că dominanța sectorului este atât de pronunțată încât a depășit retailul ca principal sector al României pentru noile înregistrări — o inversare istorică ce semnalează erodarea consumului intern.

Colapsul tăcut al retailului: Sectorul care a domnit se destramă

Ani de zile, Comerț cu ridicata și cu amănuntul — inclusiv repararea autovehiculelor — a fost regele incontestabil al noilor înregistrări din România. În februarie 2025, conducea toate sectoarele cu 2.244 de înregistrări. În februarie 2026? A scăzut dramatic la 1.811 înregistrări — un colaps de -19,3% față de anul anterior.

Aceasta nu este o fluctuație trecătoare. Este accelerarea unui trend care a început în 2024, când înregistrările din retail erau deja în scădere. Cifra din februarie 2025 era ea însăși cu 8,74% sub aceeași lună din 2024. Sectorul de retail din România a înregistrat acum doi ani consecutivi de scăderi duble ale înregistrărilor în februarie — un semnal că tot mai puțini antreprenori cred că există bani de câștigat din vânzarea de bunuri consumatorilor români. Cu inflația care erodează puterea de cumpărare și platformele de comerț electronic multinaționale care canibalizează comercianții locali, economia tradițională de colțul străzii moare, iar datele de înregistrare fac acum această moarte oficială.

Similar, Tranzacțiile imobiliare s-au prăbușit cu -12,26%, scăzând de la 416 înregistrări în februarie 2025 la doar 365 — un alt semn că mult lăudatul sector imobiliar din România se răcește rapid.

Saltul suspect al manufacturii: Disperare brută sau stres ascuns?

Cel mai desconcertant semnal al datelor vine din Industria prelucrătoare — producție — care a explodat cu +46,79%, de la 545 de înregistrări în februarie 2025 la 800 în februarie 2026. Aceasta este cea mai mare creștere procentuală dintre sectoarele majore.

Dar contextul face acest salt profund inconfortabil. Industria prelucrătoare din România a petrecut ani în declin structural, înregistrând pierderi în februarie 2025 (-7,16% față de 2024). O inversare bruscă de această magnitudine — aproape 47% într-un singur an — nu este consecventă cu investițiile industriale organice. Este mai degrabă consecventă cu arbitrajul de reglementare sau fiscal: antreprenori care re-înregistrează operațiuni existente sub coduri de producție pentru a accesa subvenții, fonduri europene sau tratament fiscal preferențial. Dacă această interpretare este corectă, boom-ul este iluzoriu — și va dispărea în momentul în care structurile de stimulente se vor schimba.

Valul dizolvărilor: Criza ascunsă la vedere

În timp ce titlurile despre sectoare domină, datele privind ciclul de viață spun povestea reală. Dizolvările — lichidarea legală permanentă a companiilor — au crescut +30,76% față de anul anterior în februarie 2026, crescând de la 4.331 la 5.663. Suspendările de afaceri au urcat și ele +12,87%, de la 1.601 la 1.807.

Combinate cu 5.788 de radieri, volumul total al ieșirilor din afaceri a atins 13.258 — producând o rată de rotație de 100,91%. Pe înțelesul tuturor: pentru fiecare 100 de afaceri înregistrate, mai mult de 100 au ieșit de pe piață. Ecosistemul de afaceri al României nu se extinde. Se înlocuiește singur — și abia reușește să facă asta.

Fractura regională: Periferia explodează, centrul stagnează

Imaginea regională a României adaugă un alt nivel de alarmă. În timp ce Bucureștiul domină prin volum cu 2.730 de înregistrări, creșterea sa este modestă în comparație cu județele de rang doi care înregistrează creșteri explozive — și potențial nesustenabile.

Vâlcea, un județ fără un istoric particular ca putere economică, a înregistrat o creștere de +50,39% față de anul anterior. Sibiul a crescut cu +45,59%. Dolj a sărit cu +39,52%. Constanța a crescut cu +36,24%.

Acestea nu sunt ratele de creștere ale unei economii sănătoase și diversificate. Acestea sunt creșterile de înregistrări ale județelor unde înregistrările de transport și micro-producție — chiar sectoarele care domină tendințele naționale — sunt depuse în masă. Geografia boom-ului de înregistrări al României se suprapune aproape perfect cu geografia coridoarelor de transport rutier și a zonelor industriale ușoare. Aceasta nu este prosperitate cu bază largă. Este activitate de înregistrare specifică unui sector, potențial condusă de reglementări, concentrată în hub-uri logistice — și distorsionează imaginea națională până la punctul de lipsă de sens.

Explozia PFA-urilor: Numărăm indivizi, nu companii

Un ultim avertisment structural: creșterea înregistrărilor totale este condusă puternic nu de companii incorporate (SRL-uri) ci de persoane fizice autorizate (PFA-uri), care au crescut +67,07% față de anul anterior — de la 3.289 la 5.495. Între timp, înregistrările SRL — companii cu răspundere limitată propriu-zise — s-au prăbușit cu -15,29%, de la 8.301 la doar 7.032.

România nu produce mai multe afaceri. Produce mai mulți indivizi care se înregistrează pe ei înșiși ca afaceri — o distincție care contează enorm pentru crearea de locuri de muncă, investiții și stabilitate economică. Un PFA este, în majoritatea cazurilor, o singură persoană cu un cod fiscal. Faptul că înregistrarea lor este numărată alături de companiile incorporate pentru a produce un titlu reconfortant de creștere de 8,6% este, în cel mai bun caz, înșelător — și în cel mai rău caz, un camuflaj statistic deliberat al unei crize de înregistrare corporativă.

Datele sectoriale din februarie 2026 ale României nu spun povestea unei economii în floare. Spun povestea unei economii în transformare rapidă, specifică sectorului — cu retailul murind, transporturile supraaglomerate, manufactura trimițând semnale confuze și un val de dizolvări care șterge tăcut câștigurile din afaceri ale anilor anteriori. Cifra care contează cel mai mult nu este 13.139. Este -119: pierderea netă de afaceri pe care niciun titlu nu o va raporta.

Date provenite din Registrul Comerțului din România prin intermediul analizelor de înregistrare a afacerilor și al evenimentelor din ciclul de viață, februarie 2026.