Rata de rulaj depășește 100% pe măsură ce dizolvările cresc cu 31% față de anul precedent — experții avertizează că țara poate pierde baza corporativă mai repede decât o poate reface

Registrul comerțului din România a pronunțat un verdict îngrijorător pentru februarie 2026: pentru fiecare companie care și-a deschis ușile, alta le-a închis definitiv în liniște. Rata de rulaj a afacerilor din țară a atins 100,91% luna trecută — ceea ce înseamnă că ieșirile au depășit ca număr noile înregistrări, într-o situație pe care analiștii o numesc deja un semnal roșu structural pentru una dintre cele mai fragile economii emergente ale Uniunii Europene.

Cifrele brute spun o poveste crudă. În timp ce 13.139 de afaceri noi s-au înregistrat în februarie, un număr uluitor de 13.258 de afaceri au ieșit de pe piață prin suspendări, dizolvări sau radieri — lăsând România cu o pierdere netă de 119 companii într-o singură lună. Rata de sănătate, un indicator cheie al vitalității ecosistemului, s-a prăbușit la doar 0,99 — o cifră care, atunci când scade sub 1,0, semnalează că economia își consumă propriul țesut corporativ.

Bomba Dizolvărilor: Creștere de 31% într-un An

Cea mai alarmantă cifră îngropată în datele din februarie este explozia dizolvărilor de companii, care au urcat vertiginos la 5.663 — o creștere de 30,76% față de cele deja îngrijorătoare 4.331 din februarie 2025. Spre deosebire de radieri — care reflectă adesea curățări administrative ale unor entități inactive — dizolvările reprezintă dezmembrarea activă, inițiată legal, a unor companii operaționale. Aceasta nu este o curățenie birocratică. Sunt afaceri care aleg activ să înceteze a mai exista.

Suspendările de afaceri au crescut și ele, urcând cu 12,87% față de anul precedent la 1.807 . O suspendare reprezintă de obicei ultima suflare a unei companii înainte de închiderea formală — o perioadă de așteptare înaintea inevitabilei cereri de dizolvare. Cu suspendările în creștere alături de dizolvări, conducta viitoarelor închideri pare să se umple periculos de rapid.

O Redresare Fragilă Construită pe Nisip

Cei care urmăresc titlurile de presă ar putea sublinia aparenta îmbunătățire față de ianuarie 2026, când rata de rulaj era un catastrofal 124,25% iar economia a pierdut o rețea de 2.686 de afaceri într-o singură lună. Prin comparație, pierderea netă din februarie de doar 119 afaceri ar putea părea un motiv de optimism prudent — dar această lectură este periculos de înșelătoare.

Modesta „îmbunătățire" nu este determinată de o redresare autentică a creării de afaceri. În schimb, reflectă o ușoară atenuare tehnică a volumelor de ieșire, în timp ce tendința subiacentă a dizolvărilor continuă să se accelereze față de anul precedent. Media mobilă pe 12 luni a României pentru înregistrări se situează la un modest 13.077 — o cifră atât de apropiată de ritmul lunar al ieșirilor încât orice scădere sezonieră a noilor înregistrări ar putea arunca țara înapoi în teritoriu profund negativ fără avertisment.

Colapsul SRL: Entitatea de Bază a României se Fisurează

Poate cel mai damnator semnal structural din datele din februarie privește SRL-ul — societatea cu răspundere limitată, compania cu răspundere limitată care constituie motorul României și tipul de entitate ce susține cea mai mare parte a angajării în sectorul privat formal al țării. Înregistrările de SRL-uri în februarie au totalizat doar 7.032 — un colaps de 15,29% față de cele 8.301 din februarie 2025. Aceasta înseamnă 1.269 de afaceri autentice mai puțin care intră în economie.

În locul lor, cifrele înregistrărilor sunt umflate artificial de o explozie a înregistrărilor de PFA — persoane fizice autorizate — care au sărit cu un aparent impresionant 67,07% față de anul precedent la 5.495 . Dar PFA-urile nu sunt afaceri în niciun sens semnificativ al creării de bogăție sau al generării de locuri de muncă — sunt în mare parte persoane fizice care își formalizează munca freelance sau cea din gig economy, adesea sub presiune de reglementare sau în căutarea optimizării fiscale. Schimbarea compoziției de la SRL-uri la PFA-uri nu reprezintă dinamism antreprenorial. Este o retrogradare structurală a calității formării afacerilor din România, mascând o golire a nucleului său corporativ.

Între timp, cele mai sofisticate forme corporative din țară — SA (societatea pe acțiuni) și SNC — au înregistrat înregistrări de doar 2 și, respectiv, 1 , reprezentând prăbușiri față de anul precedent de 60% și 67% . Acestea sunt entitățile care atrag capital de investiții serios. Dispariția lor aproape completă din registrele de înregistrare ale României este un semnal că investitorii mai mari fac un pas înapoi.

Bombe cu Ceas Geografice: Cluj și Bihor sub Asediu

Datele regionale dezvăluie că criza de rulaj nu este distribuită uniform — unele dintre cele mai importante județe din punct de vedere economic ale României se confruntă cu rate de ieșire care le depășesc cu mult pe cele ale mediei naționale.

Cluj, considerat pe scară largă drept a doua capitală economică a României și centrul său tech, a înregistrat o rată de rulaj de 111,87% în februarie — ceea ce înseamnă că ieșirile au depășit noile înregistrări cu aproape 12 puncte procentuale. Cu 348 de dizolvări într-o singură lună , județul pe care clasa politică a României l-a promovat ani de zile ca model al dezvoltării economice moderne pare să își sângereze în liniște baza de afaceri.

Și mai alarmant este Bihor, care a înregistrat o rată de rulaj de 127,18% — cea mai ridicată dintre județele majore — ceea ce înseamnă că pentru fiecare 10 afaceri create, aproape 13 au dispărut. Argeș nu era departe, cu 114,63% .

Chiar și București — care contabilizează 2.730 de noi înregistrări și 1.119 dizolvări doar în capitală — a reușit să mențină rata de rulaj la 88,64% , o cifră care ar fi considerată alarmantă în majoritatea economiilor sănătoase, dar care arată aproape liniștitoare față de imaginea națională a României.

Frenzia din Transport Maschează Dezastrul din Comerțul cu Ridicata

La nivel de industrie, imaginea este la fel de distorsionată. Transportul și depozitarea conduce toate sectoarele cu 2.396 de noi înregistrări — o creștere de 33,78% față de anul precedent . Dar această frenezie a noilor înregistrări de șoferi și curieri, determinată în mare parte de logistica platformelor și de formalizarea gig economy-ului prin PFA, ne spune mai multe despre precaritatea pieței muncii din România decât despre expansiunea economică autentică.

Între timp, comerțul cu ridicata și cu amănuntul — istoric cel mai mare sector de angajare din România — a scăzut cu 19,3% față de anul precedent la doar 1.811 înregistrări . Cu încrederea consumatorilor deja sub presiune din cauza inflației, retragerea noilor afaceri comerciale este un semn prevestitor al unor presiuni suplimentare pe stradă. Tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 12,26% , hotelurile și restaurantele s-au contractat cu 3,68% , iar sănătatea și asistența socială au scăzut cu 5,6% .

Verdictul: Un Ecosistem sub Demolare Silențioasă

Februarie 2026 nu va fi reținut ca luna în care ecosistemul de afaceri al României s-a prăbușit vizibil. Cifra de titlu a înregistrărilor — în creștere cu 8,6% față de anul precedent — le va oferi politicienilor și bancherilor centrali suficient spațiu pentru a revendica progresul. Dar arhitectura de sub acel titlu se corodează.

O rată de rulaj peste 100% nu este o curiozitate statistică — este un avertisment că România dezmantelează în prezent afaceri mai repede decât le creează. Dizolvările rulează cu 31% peste ritmul anului trecut. SRL-ul — motorul locurilor de muncă din sectorul privat — înregistrează cu 15% mai puține entități noi. Cluj și Bihor, presupuse poli de creștere, sângerează în liniște înregistrările de afaceri în roșu.

Economia românească nu este în cădere liberă. Dar stă într-o clădire unde mai multe ieșiri decât intrări sunt deschise — și diferența, cel puțin pentru această lună februarie, a favorizat ieșirile.

Date preluate din baza de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) prin bazele de date de înregistrare și evenimentele din ciclul de viață. Toate cifrele se referă la februarie 2026, dacă nu se specifică altfel.