Datele din decembrie 2025 relevă faptul că București-Ilfov menține o conducere copleșitoare în înregistrările de firme, în timp ce provinciile arată modele mixte de creștere

Peisajul afacerilor din România în decembrie 2025 a continuat să reflecte disparități regionale semnificative, zona metropolitană București-Ilfov reprezentând aproape 30% din toate noile înregistrări de companii, menținând în același timp rate de supraviețuire a afacerilor mai sănătoase decât multe județe provinciale, conform datelor oficiale de înregistrare.

Piața Copleșitoare a Regiunii Capitalei

Regiunea București-Ilfov a înregistrat 3.487 de noi înregistrări de afaceri în decembrie 2025, reprezentând 30% din totalul de 11.632 de înregistrări ale României pentru acea lună. Doar Bucureștiul a reprezentat 2.683 de înregistrări, în timp ce județul vecin Ilfov a adăugat 804 de noi afaceri.

Această concentrare este deosebit de izbitoare având în vedere că București-Ilfov reprezintă doar aproximativ 10% din populația României, indicând o densitate a afacerilor de aproape trei ori mai mare decât media națională.

Creșterea Provincială Depășește Capitala în Termeni Procentuali

În timp ce București-Ilfov domină în numere absolute, mai multe județe provinciale au arătat rate de creștere explozivă în decembrie 2025. Județul Iași a condus națiunea cu o creștere de 95,06% față de anul precedent, urmat de Maramureș cu 125,86% și Suceava cu 92,48%. Județul Cluj, al doilea cel mai important centru de afaceri al României, a crescut cu 64,58%, ajungând la 683 de înregistrări.

Bucureștiul însuși a arătat o creștere solidă de 16,6%, în timp ce Ilfov s-a extins cu 40,56%. Cu toate acestea, aceste rate de creștere au fost modeste în comparație cu liderii provinciali, sugerând că, deși capitala își menține dominația, centrele provinciale recuperează teren în ceea ce privește impulsul.

Preferințele pentru Tipul de Entitate Arată Variații Regionale

Societățile cu răspundere limitată (SRL-urile) au rămas cea mai populară formă de afacere la nivel național, reprezentând 7.629 de înregistrări. Cu toate acestea, datele dezvăluie modele regionale interesante în preferințele pentru structura afacerilor.

Întreprinderile individuale (PFA-urile) au arătat o creștere remarcabilă la nivel național, crescând cu 108,93% față de anul precedent, la 3.650 de înregistrări. Această creștere a micro-antreprenoriatului pare deosebit de puternică în zonele provinciale, unde costurile mai mici de începere și cerințele administrative mai simple fac structurile PFA mai atractive pentru noii proprietari de afaceri.

Concentrările pe Industrii Dezvăluie Specializare Economică

Structura pe industrii arată modele distincte între capitală și provincii. Transportul și depozitarea au condus toate sectoarele cu 1.832 de înregistrări, urmate de comerțul cu ridicata și cu amănuntul cu 1.621. Activitățile profesionale, științifice și tehnice (1.088) și informațiile și comunicațiile (1.079) au completat primele patru.

Industria de prelucrare a arătat cea mai dramatică creștere, de 226,28% față de anul precedent, sugerând o reînnoită activitate industrială care pare concentrată în zonele provinciale cu zone industriale disponibile și costuri operaționale mai mici.

Ratele de Supraviețuire a Afacerilor: Capitala Arată Reziliență

Datele privind ciclul de viață dezvăluie o dimensiune crucială a sănătății regionale a afacerilor. În timp ce București-Ilfov a reprezentat cel mai mare număr de ieșiri de pe piață (3.265 combinate), rata sa de rotație – raportul dintre ieșirile de pe piață și noile înregistrări – a fost printre cele mai scăzute din țară, fiind de 94,56% pentru București și 90,55% pentru Ilfov.

În contrast, mai multe județe provinciale au arătat rate de rotație îngrijorătoare, peste 150%, inclusiv Constanța (178,86%), Argeș (183,28%) și Sibiu (178,81%). Acest lucru sugerează că, deși zonele provinciale creează noi afaceri la rate impresionante, acestea ar putea avea dificultăți în a le susține.

Tendințe de Centralizare vs. Descentralizare Economică

Datele din decembrie 2025 prezintă o imagine nuanțată a geografiei economice a României. Pe de o parte, dominația continuă a București-Ilfov în numerele absolute de înregistrări confirmă rolul regiunii capitalei ca principal motor economic al României. Concentrarea serviciilor profesionale, a tehnologiei informației și a funcțiilor administrative în capitală reflectă modelele tipice de centralizare economică văzute în multe țări europene.

Cu toate acestea, ratele de creștere explozivă din județele provinciale – în special în sectoarele de prelucrare și transport – sugerează o tendință paralelă de descentralizare economică. Județe precum Iași, Cluj și Timiș se conturează ca puternice hub-uri secundare, creând potențial o structură economică mai policentrică în timp.

Ratele ridicate de rotație din unele zone provinciale ridică, totuși, întrebări cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri provinciale. Afacerile din aceste regiuni se pot confrunta cu provocări legate de accesul la piață, finanțare sau sprijin operațional, pe care omologii lor din regiunea capitalei le navighează cu mai mult succes.

Sănătatea Generală a Ecosistemului de Afaceri

La nivel național, decembrie 2025 a arătat o pierdere netă de 4.292 de companii, cu 15.924 de ieșiri de pe piață (suspensii, dizolvări și radiere) față de 11.632 de noi înregistrări. Aceasta reprezintă un raport de sănătate de 0,73, indicând că pentru fiecare 100 de afaceri care părăsesc piața, doar 73 de noi au fost create.

Această creștere netă negativă a avut loc în ciuda creșterii de 45,87% față de anul precedent a înregistrărilor, evidențiind faptul că și ieșirile de pe piață au accelerat semnificativ în această perioadă.

Concluzie

Datele de înregistrare a afacerilor din decembrie 2025 dezvăluie centralizarea economică continuă a României în jurul București-Ilfov, temperată de un puternic impuls de creștere în mai multe centre provinciale. În timp ce capitala își menține dominația în crearea de afaceri și arată rate mai bune de supraviețuire a acestora, provincii precum Iași, Cluj și Timiș se conturează ca importante hub-uri secundare cu traiectorii impresionante de creștere.

Provocarea pentru dezvoltarea economică a României pare a fi echilibrarea forței continue a regiunii capitalei cu o creștere sustenabilă în zonele provinciale, abordând în special ratele ridicate de rotație a afacerilor care amenință să submineze impresionanta creștere a înregistrărilor văzută în multe județe din afara București-Ilfov.