Tendențele Înregistrărilor de Afaceri din România Arată Semnale Mixte în T4 2025, Cu Creștere Puternică în Industria Prelucrătoare și Logistică
Analiză Trimestrială: Septembrie-Noiembrie 2025
Peisajul înregistrărilor de afaceri din România a prezentat un model complex în ultimul trimestru al anului 2025, cu scăderi semnificative anuale ale volumelor de înregistrare, dar cu schimbări notabile în compoziția pe industrii și tipurile de entități. Perioada septembrie-noiembrie a înregistrat un total de 45.735 de noi înregistrări de afaceri, reprezentând o scădere substanțială față de aceeași perioadă din 2024.
Performanța Trimestrială: Un An de Tranziție
Trimestrul T4 2025 a arătat un model consistent de volume mai mici de înregistrări comparativ cu 2024. Septembrie 2025 a înregistrat 14.810 înregistrări, în scădere cu 35,28% față de 9.585 din septembrie 2024. Octombrie a urmat cu 15.874 înregistrări, o scădere de 7,38% față de 14.703 din octombrie 2024. Noiembrie a închis trimestrul cu 15.051 înregistrări, în scădere cu 18,78% față de 12.225 din noiembrie 2024.
În ciuda acestor scăderi anuale, media mobilă pe 12 luni a arătat o mișcare pozitivă, crescând la 12.485 în noiembrie 2025 față de 12.250 în luna precedentă, sugerând o stabilitate de fond în mediul de formare a afacerilor.
Evoluția Tipului de Entitate: Dominanța SRL Continuă
Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) a rămas forma dominantă de afacere pe tot parcursul trimestrului, reprezentând aproximativ 63-66% din toate înregistrările. Întreprinderile Individuale (PFA) și-au menținut poziția ca al doilea tip de entitate cel mai popular, deși ponderea lor a prezentat unele fluctuații lunare.
Septembrie 2025 a înregistrat 9.343 de SRL-uri (63,1% din total) și 4.938 de PFA-uri (33,4%). Octombrie a arătat 9.342 de SRL-uri (58,8%) și 5.935 de PFA-uri (37,4%). Noiembrie a menținut proporții similare cu 9.582 de SRL-uri (63,7%) și 5.068 de PFA-uri (33,7%).
Schimbări pe Industrii: Industria Prelucrătoare și Logistica Conduc Creșterea
Cea mai semnificativă poveste a T4 2025 a fost schimbarea dramatică în compoziția pe industrii. În timp ce numerele totale de înregistrări au scăzut, anumite sectoare au arătat o creștere explozivă anuală.
Industria prelucrătoare a ieșit în evidență ca un performant de top, cu înregistrările din noiembrie 2025 atingând 1.604, o creștere remarcabilă de 258,04% față de 448 din noiembrie 2024. Aceasta reprezintă o schimbare fundamentală în modelele de formare a afacerilor din România, sugerând o investiție crescută în capacitatea de producție.
Transportul și depozitarea au arătat, de asemenea, o creștere puternică, cu înregistrările din noiembrie 2025 la 3.053, în creștere cu 68,67% față de 1.810 din noiembrie 2024. Acest sector s-a clasat în mod constant ca industria de top pe tot parcursul trimestrului, indicând o continuă expansiune în afacerile de logistică și lanț de aprovizionare.
Alte sectoare notabile de creștere au inclus „Alte activități de servicii” (în creștere cu 78,15%), „Activități culturale, sportive și de recreere” (în creștere cu 79,41%) și „Hoteluri și restaurante” (în creștere cu 33,33%). Activitățile profesionale, științifice și tehnice au arătat o ușoară scădere de 5,01%, în timp ce construcțiile au menținut o creștere modestă de 2,51%.
Dinamica Regională: Creștere Puternică în Afara Bucureștiului
Analiza regională a relevat o creștere semnificativă în mai multe județe, în special în afara regiunii capitalei. Județul Dolj a arătat cea mai dramatică creștere, cu înregistrările din noiembrie 2025 la 516, o creștere de 106,4% față de 250 din noiembrie 2024.
Județul Vâlcea a urmat cu o creștere de 102,97%, în timp ce Județul Iași a înregistrat o creștere de 94,15%. Județul Timiș a arătat o creștere de 70,4%, iar Județul Galați a crescut cu 66,67%. Aceste modele sugerează că formarea de afaceri devine mai distribuită geografic în România.
Bucureștiul și-a menținut poziția ca cel mai mare centru de afaceri cu 3.236 de înregistrări în noiembrie 2025, deși acest lucru a reprezentat doar o creștere modestă comparativ cu alte regiuni. Ilfov (962), Cluj (802) și Timiș (760) au urmat ca următoarele cele mai mari centre de afaceri.
Sănătatea Ecosistemului de Afaceri: Creștere Netă Pozitivă În Ciuda Înregistrărilor Mai Mici
Ecosistemul de afaceri a arătat reziliență în ciuda volumelor mai mici de înregistrări. Noiembrie 2025 a înregistrat 15.051 de noi înregistrări față de 12.535 de ieșiri de afaceri (suspensii, dizolvări și radieri), rezultând o creștere netă de 2.516 de afaceri. Raportul de sănătate de 1,2 (înregistrări la ieșiri) indică un mediu de afaceri sănătos în care noile formări depășesc închiderile.
Analiza evenimentelor din ciclul de viață a arătat tendințe mixte anuale. Suspensiile au scăzut cu 16,91% din noiembrie 2024 până în noiembrie 2025, în timp ce dizolvările au crescut cu 11,75%. Raderile au arătat o scădere semnificativă de 13,34%. Rata totală de rotație a fost de 83,28% în noiembrie 2025.
Analiză Comparativă a Trimestrului: 2024 vs. 2025
Compararea T4 2024 cu T4 2025 relevă o schimbare fundamentală în modelele de formare a afacerilor din România. În timp ce totalul înregistrărilor a fost mai mic în 2025, compoziția a arătat schimbări semnificative:
- Concentrarea pe Industrii: În 2024, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a dominat, în timp ce în 2025, transportul și depozitarea au preluat conducerea, urmate de ascensiunea dramatică a industriei prelucrătoare.
- Stabilitatea Tipului de Entitate: Ambii ani au arătat o dominanță similară a SRL-urilor, deși înregistrările de PFA-uri au arătat mai multă volatilitate în 2025.
- Distribuția Regională: Creșterea a devenit mai distribuită geografic în 2025, cu județele din afara Bucureștiului arătând creșteri procentuale mai puternice.
- Indicatorii de Longevitate a Afacerilor: Scăderea suspensiilor și a răderilor în 2025 sugerează o potențială îmbunătățire a sustenabilității afacerilor în ciuda ratelor mai mici de formare.
Concluzie: Un Mediu de Afaceri în Maturare
Datele din T4 2025 pictează imaginea unui mediu de afaceri românesc în maturare. În timp ce volumele totale de înregistrări au scăzut comparativ cu anul precedent, au apărut mai mulți indicatori pozitivi. Creșterea dramatică în industria prelucrătoare sugerează schimbări structurale economice către activități de producție și cu valoare adăugată. Performanța puternică în logistică și distribuția regională indică o continuă integrare economică și dezvoltare a infrastructurii.
Metricile de sănătate ale ecosistemului de afaceri – creșterea netă pozitivă, scăderea suspensiilor și un raport sănătos între înregistrări și ieșiri – sugerează că, deși sunt formate mai puține afaceri, cele care intră pe piață pot fi mai bine poziționate pentru sustenabilitate. Schimbarea către industria prelucrătoare și logistică, combinată cu o creștere mai distribuită geografic, indică o potențială fundație economică mai echilibrată și mai rezilientă care se dezvoltă în România.