Analiza datelor din septembrie 2025 relevă contrasturi puternice între economia regiunii București-Ilfov și cea a regiunilor

Peisajul afacerilor din România continuă să arate un decalaj pronunțat între regiunea capitalei și restul țării, datele din septembrie 2025 scoțând în evidență atât dominația București-Ilfov, cât și accelerarea creșterii în marile centre provinciale.

Dominația Copleșitoare a Capitalei

București-Ilfov și-a menținut poziția de centru de afaceri necontestat al României, reprezentând 28,5% din totalul înregistrărilor de companii noi din septembrie 2025. Doar municipiul București a înregistrat 3,366,. Împreună, regiunea capitalei a reprezentat aproape o treime din totalul național de 14,810.

Ratele de creștere din regiunea capitalei au fost la fel de impresionante. Bucureștiul a înregistrat o creștere de 50,5% comparativ cu septembrie 2024,.

Centrele Provinciale Arată un Puternic Elan

Deși capitala domină în cifre absolute, mai multe centre provinciale au demonstrat o remarcabilă forță de creștere. Județul Cluj a condus clasamentul cu 742 de înregistrări și o creștere de 62,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, urmat îndeaproape de Iași cu 629 de înregistrări și o rată de creștere de 64,2%. Cea mai dramatică creștere a avut loc în județul Dolj, care și-a dublat practic înregistrările cu o creștere de 102,5%, și în județul Alba, care a crescut cu 146,5% comparativ cu septembrie 2024.

Alte mari centre provinciale au avut o performanță solidă:

• Timiș: 581 de înregistrări
• Brașov: 577 de înregistrări
• Constanța: 448 de înregistrări
• Bihor: 434 de înregistrări
• Sibiu: 407 de înregistrări

Preferințele pentru Tipul de Entitate Dezvăluie Culturi Regionale de Afaceri

Datele relevă preferințe distincte pentru structurile de afaceri în diferite regiuni. În București, distribuția a fost mai echilibrată între SRL-uri (60%) și PFA-uri (40%), sugerând un amestec de structuri corporative formale și antreprenoriat individual. În contrast, Ilfov a arătat o preferință mai mare pentru SRL-uri, de 78%, indicând un mediu de afaceri mai orientat spre corporații în imediata periferie a capitalei.

Modele de Concentrare Pe Sectoare

Structura pe sectoare de activitate la nivel național arată că ecosistemul de afaceri din România rămâne puternic concentrat în sectoare tradiționale. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a condus cu 18.223 de înregistrări, urmat îndeaproape de transport și depozitare la 17.828. Activitățile profesionale, științifice și tehnice (10.869) și construcțiile (10.513) au completat primele patru sectoare.

Sectorul transportului și depozitării a înregistrat o creștere deosebit de puternică, crescând cu 56,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 28,9% și hoteluri și restaurante cu 25,7%.

Sănătatea Ecosistemului de Afaceri

Ecosistemul general de afaceri a prezentat indicatori de sănătate pozitivi. Cu 14.810 înregistrări noi față de 12.951 de încetări, România a înregistrat o creștere netă de 1.859 de afaceri în septembrie 2025. Rata de sănătate de 1,14 indică faptul că pentru fiecare afacere care a încetat activitatea, s-au înființat 1,14 afaceri noi, sugerând un mediu de afaceri moderat sănătos.

Ce Ne Spun Datele Despre Centralizarea Economică

Datele din septembrie 2025 confirmă mai multe tendințe în desfășurare în geografia economică a României:

1. Dominația Persistantă a Capitalei: București-Ilfov continuă să atragă aproape o treime din toată activitatea de afaceri nouă, consolidându-și rolul de principal motor economic al României.
2. Renașterea Provincială: Marile centre urbane precum Cluj, Iași, Timiș și Brașov arată un puternic elan de creștere, sugerând o descentralizare graduală a activității economice.
3. Puncte Focale de Creștere: Județe precum Dolj și Alba demonstrează că o creștere rapidă a afacerilor este posibilă în afara centrelor economice tradiționale, indicând potențialul apariției unor hub-uri regionale.
4. Ecosistem Echilibrat: Creșterea netă pozitivă și rata sănătoasă dintre înregistrări și încetări sugerează că mediul de afaceri din România rămâne dinamic și rezistent, atât capitala cât și provinciile contribuind la vitalitatea economică generală.

Datele pictează imaginea unei economii în care capitala rămâne dominantă, dar în