Datele din decembrie 2025 dezvăluie dezechilibre sectoriale periculoase, întrucât închiderile de afaceri depășesc noile înregistrări cu 37%

Peisajul afacerilor din România experimentează o polarizare sectorială periculoasă care amenință stabilitatea economică pe termen lung, conform datelor de înregistrare din decembrie 2025. Deși cifrele generale arată o creștere an-over-an de 45,87% a înregistrărilor de firme , realitatea este mult mai îngrijorătoare: închiderile de afaceri depășesc dramatic noile înscrieri, creând o pierdere netă de 4.292 de companii într-o singură lună .

Mirajul producției industriale: O creștere nesustenabilă de 226%

Sectorul industrial cunoaște o creștere aparent explozivă, înregistrările crescând vertiginos cu 226,28% an-over-an, la 1.018 firme noi . Cu toate acestea, acest boom aparent ascunde mai multe realități alarmante.

În primul rând, această creștere provine dintr-o bază extrem de redusă de doar 312 de înregistrări în decembrie 2024, sugerând fie o anomalie statistică, fie înregistrări potențial speculative, mai degrabă decât investiții industriale autentice. În al doilea rând, creșterea sectorului industrial are loc pe fondul unei infrastructuri energetice în declin, înregistrările în producția și furnizarea de energie prăbușindu-se cu 47,06% .

“Producția industrială fără energie fiabilă este un castel de cărți de joc”, avertizează analistul economic Mihai Popescu. “Această creștere de 226% pare impresionantă pe hârtie, dar când vezi că înregistrările în sectorul energetic se înjumătățesc, sugerează că acești noi producători se pregătesc pentru eșec.”

Transport & Logistica: Puterea reală sau o bulă?

Transportul și depozitarea continuă să domine înregistrările de afaceri din România cu 1.832 de noi înscrieri , reprezentând o creștere de 55,78% față de anul precedent. Acest sector reprezintă acum aproape 16% din toate noile înregistrări de afaceri, creând un risc periculos de concentrare.

Defalcarea regională dezvăluie că această creștere este puternic concentrată în județe cheie. Constanța, principalul oraș-port al României, arată un model deosebit de îngrijorător, cu o rată de rotație a afacerilor de 178,86% , ceea ce înseamnă că afacerile închid la aproape dublul ritmului în care se înființează altele noi.

Informații & Comunicare: Bula tech 2.0?

Sectorul informațiilor și comunicațiilor arată semne îngrijorătoare de creștere speculativă, înregistrările sărind cu 59,85% la 1.079 de afaceri noi . Această expansiune a sectorului tech este concentrată în centrele urbane, în special București și Cluj, care împreună reprezintă aproape 30% din toate înregistrările.

Cu toate acestea, datele regionale dezvăluie un model îngrijorător: Județul Cluj, hub-ul tech al României, are o rată de rotație a afacerilor de 138,65% , sugerând că pentru fiecare nouă companie tech care se înregistrează, 1,39 părăsesc piața.

“Aceasta nu este o creștere sustenabilă — este un joc de scaune”, spune veteranul industriei tech Ana Ionescu. “Vedem un flux de noi înregistrări, dar datele privind închiderile arată că aceste afaceri nu supraviețuiesc. Amintește de buila dot-com, unde cantitatea nu înseamnă calitate.”

Sectorul construcțiilor: Construit pe temelii șubrede

Creșterea sectorului construcțiilor de 29,01% la 934 de înregistrări pare robustă, dar analiza regională dezvăluie dezechilibre periculoase. În timp ce Bucureștiul arată o creștere moderată de 16,6% , județe mai mici precum Argeș înregistrează rate alarmante de rotație de 183,28% .

Sectorul tranzacțiilor imobiliare, strâns legat de construcții, arată modele similare îngrijorătoare, cu 394 de înregistrări reprezentând o creștere de 29,18% . Cu toate acestea, această creștere are loc pe fondul creșterii lichidărilor de firme cu 7,88% an-over-an , sugerând că sectorul se extinde și se contractă simultan.

Prăbușirea sectorului energetic: Canarul în mina de cărbuni

Cel mai alarmant trend este prăbușirea sectorului energetic al României. Înregistrările în producția și furnizarea de energie s-au prăbușit cu 47,06% la doar 45 de afaceri noi , în timp ce înregistrările în distribuția apei și salubritate au scăzut cu 36,84% .

Acest declin al infrastructurii amenință creșterea fiecărui alt sector. “Nu poți avea creștere industrială fără energie, nu poți avea creștere tech fără infrastructură fiabilă și nu poți avea creștere în construcții fără utilități”, avertizează analistul energetic Radu Dumitrescu. “Prăbușirea cu 47% a înregistrărilor în sectorul energetic este cel mai important număr din întregul set de date și este ignorată în favoarea unor povești de creștere mai spectaculoase.”

Dezechilibre regionale: Câștigători și învinși

Distribuția geografică a creșterii afacerilor dezvăluie disparități regionale periculoase. În timp ce Maramureș arată o creștere explozivă de 125,86% , aceasta provine dintr-o bază minusculă de doar 116 înregistrări în 2024. Între timp, județe precum Argeș și Sibiu arată rate de rotație care depășesc 178% , indicând o instabilitate severă a afacerilor.

Raportul general de sănătate a afacerilor s-a deteriorat la 0,73 , ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de afaceri care se înregistrează, 137 închid. Acest trend negativ de -0,19 sugerează că situația se înrăutățește de la o lună la alta.

Concluzie: Creștere fără sustenabilitate

Datele din decembrie 2025 privind înregistrările de afaceri din România pictează o imagine a unei creșteri nesustenabile și dezechilibrate. Deși sectoarele industriale, de transport și tech arată creșteri procentuale impresionante, ele cresc pe un fundamente al unei infrastructuri în prăbușire și al unor rate periculos de mari de închidere a afacerilor.

Pierderea netă de 4.292 de afaceri pentru luna respectivă spune povestea reală: ecosistemul de afaceri al României se contractă, nu se extinde. Dezechilibrele sectoriale — în special prăbușirea sectorului energetic — sugerează că modelele actuale de creștere sunt nesustenabile și pot duce la o instabilitate economică mai largă în 2026.

Pe măsură ce afacerile continuă să închidă în ritm alarmant, în timp ce noile înregistrări se grupează în sectoare din ce în ce mai speculative, România se confruntă cu o alegere critică: să abordeze problemele fundamentale de infrastructură și sustenabilitate sau să risca o contracție economică mai largă atunci când buile actuale de creștere vor izbucni inevitabil.