Analiza din decembrie 2025 dezvăluie o concentrare alarmantă a puterii economice în regiunea Capitalei, în timp ce falimentele de afaceri depășesc înregistrările noi la nivel național

Peisajul afacerilor din România se află într-o transformare periculoasă, noile date pentru decembrie 2025 dezvăluind o concentrare șocantă a activității economice în regiunea București-Ilfov în detrimentul provinciilor. În timp ce regiunea Capitalei continuă să atragă antreprenori, restul țării se confruntă cu o combinație îngrijorătoare de creștere economică mai lentă și rate mai mari de faliment al afacerilor, ridicând serioase semne de întrebare cu privire la dezvoltarea economică durabilă.

Dominarea Copleșitoare a Capitalei

Cifrele spun o poveste sumbră de centralizare economică. În decembrie 2025, regiunea București-Ilfov a reprezentat un impresionant număr de 3.487 de înregistrări de firme , reprezentând aproape 30% din toate noile afaceri la nivel național, în ciuda faptului că adăpostește doar aproximativ 20% din populație. Bucureștiul a înregistrat singur 2.683 de companii, în timp ce județul său satelit, Ilfov, a adăugat încă 804.

Această concentrare devine și mai alarmantă atunci când este comparată cu performanța din provincie. Următorul cel mai important pol de afaceri, județul Cluj, a gestionat doar 683 de înregistrări, mai puțin de un sfert din volumul Capitalei. Primele 10 județe provinciale combinate au depășit cu greu totalul regiunii Capitalei, dezvăluind un peisaj economic profund dezechilibrat.

Ratele de Creștere Maschează Problemele Subiacente

Deși creșterea anuală pare impresionantă la prima vedere—cu înregistrările naționale în creștere cu 45,87% la 11.632 —această creștere este periculos de concentrată. Creșterea de 16,6% a Bucureștiului poate părea modestă în comparație cu vedetele provinciale, cum ar fi explozia de 95,06% a Iașului, dar baza masivă a Capitalei înseamnă că aceasta adaugă mult mai multe afaceri în termeni absoluți.

Mai îngrijorător este ceea ce ascund aceste rate de creștere: un ecosistem de afaceri în care falimentele depășesc noile înscrieri. Decembrie a înregistrat o pierdere netă de 4.292 de afaceri la nivel național, cu 15.924 de închideri de afaceri care umbresc cele 11.632 de noi înregistrări. Aceasta reprezintă un raport de sănătate de doar 0,73, indicând că pentru fiecare 100 de afaceri care se închid, doar 73 de noi se deschid.

Divergența Tipurilor de Entități Dezvăluie un Dezechilibru Structural

Diviziunea capitală-provincii se extinde și la preferințele structurale de afaceri. În timp ce SRL-urile (societăți cu răspundere limitată) domină peste tot, reprezentând 65,6% din înregistrările naționale, provinciile arată o tendință îngrijorătoare către forme de afaceri mai puțin stabile.

În județul Cluj, PFA-urile (întreprinderi individuale) constituie 31,5% din înregistrări, comparativ cu doar 22% în Ilfov. Acest lucru sugerează că antreprenorii din provincie ar putea opta pentru structuri de afaceri mai puțin intensive în capital, mai precare, probabil din cauza accesului limitat la finanțare sau a aversiunii față de risc în piețe mai puțin dezvoltate.

Concentrarea pe Sectoare: Sectoarele cu Valoare Adăugată Mare se Grupează în Capitală

Datele dezvăluie un model îngrijorător de concentrare industrială care amenință să creeze o economie cu două viteze. În timp ce sectoarele tradiționale precum transportul și depozitarea (1.832 de înregistrări) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul (1.621 de înregistrări) sunt distribuite la nivel național, sectoarele cu valoare adăugată mare arată tendințe periculoase de centralizare.

Informațiile și comunicațiile (1.079 de înregistrări, în creștere cu 59,85% față de anul precedent) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (1.088 de înregistrări, în creștere cu 36,68%) sunt puternic concentrate în centrele urbane, în special în București. Acest lucru creează un efect de “exod de creiere” în care profesioniștii calificați și companiile inovatoare se grupează în capitală, lăsând provinciile dependente de industrii cu valoare adăugată mai mică.

Schimbarea Rapidă a Afacerilor: Provinciile Se Confruntă cu Rate Mai Mari de Faliment

Cea mai alarmantă constatare privește sustenabilitatea afacerilor. În timp ce Bucureștiul se bucură de o rată de rotație relativ scăzută de 94,56%, ceea ce înseamnă că închiderile de afaceri depășesc ușor noile înregistrări, județele provinciale se confruntă cu condiții mult mai grave.

Constanța suferă o rată de rotație devastatoare de 178,86%, în timp ce Argeș se confruntă cu 183,28%. Aceste cifre înseamnă că pentru fiecare afacere nouă care se deschide în aceste județe, aproape două se închid—o rețetă pentru contracție economică și declin regional.

Calea Periculoasă din Față

Datele din decembrie 2025 pictează imaginea unei economii care se înclină periculos către capitală. Deși dominanța București-Ilfov în crearea de afaceri ar putea părea un semn de vitalitate economică, aceasta reprezintă de fapt o slăbiciune structurală. Concentrarea puterii economice creează multiple vulnerabilități:

1. Inegalitate regională care ar putea duce la tensiuni sociale și politice
2. Presiune asupra infrastructurii în regiunea Capitalei în timp ce activele provinciale sunt subutilizate
3. Reziliență economică redusă, deoarece șocurile din regiunea Capitalei ar putea paraliza întreaga economie națională
4. Exod de creiere din provincii, lipsindu-le de talent antreprenorial

Media mobilă pe 12 luni de 12.790 de înregistrări comparativ cu cele 11.632 de înregistrări reale din decembrie sugerează că tendința de creștere ar putea atinge un vârf. Cu dizolvările de firme în creștere cu 7,88% față de anul precedent, mediul de afaceri de bază pare din ce în ce mai provocator.

Concluzie: Un Apel la Descentralizare Înainte să Fie Prea Târziu

România se află la o răscruce. Traiectoria actuală de centralizare economică amenință să creeze un model de dezvoltare nesustenabil în care o regiune a Capitalei prosperă este înconjurată de provincii care se luptă. Fără intervenții politice urgente pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor în afara București-Ilfov—prin stimulente țintite, infrastructură îmbunătățită și un acces mai bun la finanțare—țara riscă să consolideze o economie profund divizată care se va lupta să obțină o creștere echilibrată și durabilă.

Datele din decembrie 2025 servesc ca un avertisment: concentrarea economică poate oferi câștiguri de eficiență pe termen scurt, dar creează vulnerabilități pe termen lung care ar putea submina viitorul economic al României. Timpul pentru acțiune este acum, înainte ca diviziunea capitală-provincii să devină o prăpastie de neîntrecut.