EXCLUSIV: Ecosistemul de afaceri al României este în cădere liberă, decembrie 2025 înregistrând o pierdere netă devastatoare de 4.292 de companii, întrucât închiderile de afaceri depășesc dramatic noile înregistrări. Datele șocante relevă o rată de uzură de 136,9% - ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de afaceri noi care s-au deschis, 137 au închis definitiv.

Sângerarea continuă: Numerele devastatoare din decembrie

Economia românească a încheiat anul 2025 cu o lună decembrie catastrofală, înregistrând doar 11.632 de noi înregistrări de firme, în timp ce a suferit un număr uluitor de 15.924 de ieșiri din afaceri. Aceasta reprezintă o scădere șocantă de 22,7% față de înregistrările din noiembrie.

Raportul de sănătate - o măsură critică a vitalității ecosistemului de afaceri - a scăzut vertiginos la doar 0,73, indicând un stres sever în mediul de afaceri. Aceasta reprezintă o scădere periculoasă de 0,19 puncte față de tendințele anterioare.

Dezastrul dizolvărilor: Închiderile definitive cresc cu 7,9%

În timp ce suspendările temporare au înregistrat o ușoară scădere, tendința cea mai alarmantă este creșterea anuala de 7,9% a dizolvărilor definitive. Decembrie a văzut 5.573 de companii dizolvate legal, semnalând că antreprenorii renunță definitiv, mai degrabă decât să-și suspende doar activitatea.

Bucureștiul a condus criza dizolvărilor cu 1.033 de închideri definitive, urmat de Cluj (342) și Ilfov (291). Aceste cifre sugerează că nici măcar puterile economice ale României nu sunt imune la prăbușire.

Carnagiu regional: Unele județe suferă rate de uzură de 183%

Defalcarea geografică dezvăluie modele și mai îngrijorătoare. Județul Argeș a suferit cea mai gravă rată de uzură, de 183,28%, ceea ce înseamnă că aproape două afaceri au închis pentru fiecare care s-a deschis. Constanța (178,86%) și Sibiu (178,81%) au urmat îndeaproape, indicând faptul că prăbușirea afacerilor se extinde dincolo de punctele slabe economice tradiționale.

Chiar și Bucureștiul, inima economică a României, a înregistrat o rată de uzură îngrijorătoare de 94,56%, cu 2.537 de ieșiri din afaceri față de doar 2.683 de noi înregistrări.

Implozia industrială: Boom-ul în producție maschează probleme mai profunde

În timp ce înregistrările în sectorul producției au arătat o creștere anuală dramatică de 226%, această creștere explozivă într-un sector tradițional volatil poate semnala bule speculative mai degrabă decât dezvoltare durabilă. Sectorul transporturilor și depozitării a înregistrat, de asemenea, o creștere îngrijorătoare a înregistrărilor de 55,8%, ridicând întrebări cu privire la capacitatea acestor noi afaceri de a supraviețui într-o piață din ce în ce mai competitivă.

Sectoarele cele mai stabile - comerțul cu ridicata și cu amănuntul - au arătat doar o creștere modestă de 3,25%, sugerând că până și modelele de afaceri tradiționale se luptă să prindă contur.

Analiza pe tipuri de entități: SRL-urile domină, dar se confruntă cu cel mai mare risc

Societățile cu răspundere limitată (SRL) au continuat să domine noile înregistrări cu 7.629 de constituiri, dar această concentrare într-un singur tip de entitate creează o vulnerabilitate sistemică. Întreprinderile individuale (PFA) au reprezentat 3.650 de înregistrări, indicând o dependență continuă de afaceri mici și vulnerabile, mai degrabă decât de structuri corporative robuste.

Imaginea de ansamblu: Ecosistemul sub stres sever

Datele din decembrie pictează o imagine sumbră a mediului de afaceri din România:

1. Creștere Netă Negativă: -4.292 de afaceri pierdute
2. Raport de Sănătate Deteriorat: 0,73 cu tendință negativă
3. Rată de Uzură Catastrofală: 136,9% - afacerile închid mai repede decât se deschid
4. Răspândire Geografică: Rate ridicate de uzură care afectează atât regiunile dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare
5. Pagube Permanente: Creșterea dizolvărilor indică faptul că afacerile renunță definitiv

Ce înseamnă acest lucru pentru 2026

Pe măsură ce România intră în 2026, ecosistemul de afaceri se confruntă cu provocări fără precedent. Prăbușirea din decembrie sugerează că vânturile contrare economice se intensifică, antreprenorii alegând din ce în ce mai des închiderea definitivă în locul suspendării temporare. Concentrarea înregistrărilor în sectoare volatile precum producția și transporturile, combinată cu ratele catastrofale de uzură din mai multe județe, indică slăbiciuni sistemice care ar putea declanșa o contracție economică mai largă în anul următor.

Datele dezvăluie o economie în care crearea de afaceri devine din ce în ce mai detașată de sustenabilitatea acestora - o tendință periculoasă care ar putea submina stabilitatea economică și perspectivele de creștere ale României pe termen lung.