Datele relevă o concentrare regională periculoasă. În timp ce Bucureștiul domină cu 3.236 de înregistrări, unele județe înregistrează o creștere explozivă, dar nesustenabilă. Creșterea de 106,4% a județului Dolj și creșterea de 102,97% a județului Vâlcea sugerează mai degrabă bule speculative decât dezvoltare durabilă.

Factorii Economici din Spatele Crizei

Mai mulți factori alarmanți explică această criză a înregistrărilor de firme:

1. Presiunile inflaționiste au comprimat marjele de profit, făcând noi afaceri mai riscante
2. Condițiile de creditare mai stricte au limitat accesul la capitalul de start-up
3. Nesiguranța reglementară legată de conformitatea cu UE a creat ezitare
4. Instabilitatea pieței muncii a făcut angajarea și păstrarea personalului mai dificile
5. Volatilitatea prețurilor la energie a crescut costurile operaționale într-un mod imprevizibil

Contextul Sezonier: Mai Rău Decât Era Prevăzut

Noiembrie arată de obicei o activitate moderată a afacerilor, pe măsură ce companiile se pregătesc pentru sfârșitul de an, dar colapsul de 96,5% al înregistrărilor depășește cu mult modelele sezoniere normale. Acest lucru sugerează probleme structurale, nu fluctuații temporare.

Concluzia

Ecosistemul de afaceri al României arată semne periculoase de stres. Deși cifrele globale ale înregistrărilor par pozitive, datele de fond relevă:

• O rotație masivă a firmelor (rată de ieșire de 83,28%)
• O concentrare periculoasă în sectoare cu valoare redusă
• O creștere explozivă, dar nesustenabilă, a PFA-urilor
• Creșterea dizolvărilor de firme, indicând falimente definitive

Economiștii avertizează că, fără intervenție imediată, România ar putea face față unui scenariu de “deșertificare a afacerilor”, în care noi întreprinderi devin din ce în ce mai rare, iar afacerile existente se luptă pentru a supraviețui într-un mediu economic din ce în ce mai ostil.

Timpul pentru acțiune este acum — înainte ca spiritul antreprenorial al României să fie stins complet.