Datele relevă o concentrare geografică periculoasă, Bucureștiul reprezentând 22% din totalul înregistrărilor. În timp ce capitala înregistrează o creștere de 32.1%, aceasta nu face decât să exacerbeze inegalitățile regionale care amenință stabilitatea socială. Județele rurale rămân în urmă, creând o economie cu două viteze care nu poate fi susținută pe termen lung.

Contextul Economic: Furtuna Perfectă

Performanța slabă din octombrie nu poate fi respinsă ca o variație sezonieră. Deși înregistrările de firme prezintă de obicei anumite fluctuații, prăbușirea înființărilor de SRL-uri combinată cu creșterea bruscă a aranjamentelor precare de PFA indică probleme structurale mai profunde: ratele dobânzilor în creștere, presiunile inflaționiste, scăderea încrederii consumatorilor și incertitudinea reglementară îndepărtează investitorii serioși de România.

Deplasarea către locurile de muncă din transport și economia gig sugerează că românii abandonează angajarea stabilă pentru munca precară – un simptom clasic al dificultăților economice. Creșterea în sectorul manufacturier, deși aparent pozitivă, reprezintă probabil operațiuni la scară mică, incapabile să concureze internațional, pregătind terenul pentru eșecuri viitoare.

Concluzie: Un Ecosistem de Afaceri în Criză

Datele României privind înregistrările de afaceri din octombrie 2025 dezvăluie o economie la un punct de cotitură periculos. Prăbușirea înființărilor corporative, creșterea bruscă a antreprenoriatului individual precar, rata alarmantă de rotație și concentrarea geografică a activității economice indică toate către un ecosistem de afaceri în criză sistemică.

Deși statisticile superficiale arată o creștere modestă, tendințele de fond sunt profund îngrijorătoare. Trecerea de la structuri corporative stabile la munca individuală precară, combinată cu o rată de ieșire din afaceri care aproape se potrivește cu noile intrări, sugerează că motorul antreprenorial al României se blochează. Fără o intervenție politică urgentă pentru a aborda povara reglementară, accesul la capital și disparitățile de dezvoltare regională, traiectoria actuală indică spre stagnare economică și scăderea competitivității pe piața europeană.