FEBRA CAPITALEI: București-Ilfov domină crearea de afaceri în timp ce provinciile se luptă să țină pasul
O analiză exclusivă relevă un trend alarmant de centralizare economică, pe măsură ce regiunea capitalei captează 28,5% din toate noile afaceri
BUCUREȘTI - Peisajul economic al României devine periculos de dezechilibrat, regiunea București-Ilfov consolidându-și dominația asupra ecosistemului de afaceri al țării, în timp ce regiunile din provincie se confruntă cu o luptă din ce în ce mai grea pentru relevanță economică.
Noile date pentru octombrie 2025 dezvăluie o concentrare uimitoare a activității antreprenoriale în regiunea capitalei, ridicând îngrijorări serioase cu privire la dezvoltarea economică durabilă în întreaga țară.
Presiunea Capitalei: Cifrele nu mint
Regiunea București-Ilfov a înregistrat un număr uluitor de 4.534 de înregistrări de afaceri în octombrie 2025, reprezentând 28,5% din toate noile afaceri din România, în ciuda faptului că găzduiește doar aproximativ 15% din populație.
Bucureștiul singur a reprezentat 3.510 înregistrări, în timp ce Ilfov a adăugat alte 1.024. Aceasta reprezintă o creștere explozivă de 32,1% pentru București și 29,6% pentru Ilfov, comparativ cu octombrie 2024.
Dezavantajul Provincial: Decalajul care se lărgește
Contrastul cu regiunile din provincie este izbitor. În timp ce regiunea capitalei înflorește, restul României arată modele de creștere mai modeste:
- Județul Cluj, adesea prezentat ca “a doua capitală” a României, a realizat doar 832 de înregistrări - mai puțin de un sfert din volumul Bucureștiului
- Județul Timiș a înregistrat 785 de înregistrări cu o creștere minimă de 3,4%
- Județul Iași, al doilea cel mai mare oraș al României, a înregistrat 738 de înregistrări cu o creștere de 17,7%
Trendul alarmant devine clar atunci când comparăm primele 15 județe: București și Ilfov combinate au înregistrat mai multe afaceri decât următoarele 8 județe combinate.
Criza Tipurilor de Entități: Explozia PFA-urilor maschează o slăbiciune structurală
Datele relevă un alt trend îngrijorător: creșterea explozivă a înregistrărilor de PFA (întreprinzător persoană fizică), care au crescut cu 67,4% pe an, la 5.935. Între timp, înregistrările de SRL - care reprezintă de obicei afaceri mai substanțiale, care creează locuri de muncă - au scăzut cu 12,5%, la 9.342.
Acest lucru sugerează că creșterea afacerilor din România este din ce în ce mai mult determinată de antreprenoriatul individual precar, și nu de structurile corporative stabile care pot face față șocurilor economice.
Concentrare pe Industrii: Capitala capturează sectoarele cu valoare adăugată mare
Structura pe industrii dezvăluie de ce regiunea capitalei domină: aceasta capturează cele mai dinamice și cu valoare adăugată mare sectoare ale economiei.
Transport și depozitare conduce cu 21.492 înregistrări, urmat de comerț cu ridicata și cu amănuntul la 20.294. Ambele sectoare arată o creștere masivă - transportul a crescut cu 60,3% pe an.
Aceste sectoare se grupează în mod natural în jurul centrelor logistice majore și al piețelor de consum, oferind regiunii București-Ilfov un avantaj de neînvins.
Avertisment privind Sănătatea Economică
În timp ce ecosistemul de afaceri al României arată o creștere netă pozitivă de 3.041 de companii, rata de sănătate de 1,24 maschează probleme structurale mai profunde.
Concentrarea activității economice în București-Ilfov creează multiple riscuri:
- Inegalitate Regională: Regiunile din provincie riscă să devină zone economice marginalizate
- Presiune pe Infrastructură: Bucureștiul se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra locuințelor, transportului și serviciilor publice
- Vulnerabilitate Economică: O economie centralizată este mai vulnerabilă la șocuri localizate
- Exodul de Creiere: Persoanele talentate migrează către capitală, slăbind și mai mult economiile provinciale
Viitorul Pare Centralizat
Cu excepția cazului în care au loc intervenții politice dramatice, trendul către centralizarea economică pare de neoprit. Avantajele de infrastructură ale regiunii capitalei, accesul la capital și concentrarea de forță de muncă calificată creează un ciclu auto-întărit pe care regiunile din provincie nu îl pot rupe cu ușurință.
După cum a avertizat un analist economic: “Creăm două Românii - o regiune a capitalei înfloritoare și o periferie care se luptă. Aceasta nu este o dezvoltare durabilă; este o polarizare economică care va avea consecințe pe termen lung asupra stabilității și creșterii naționale.”
Datele din octombrie 2025 servesc ca un avertisment sever: viitorul economic al României devine din ce în ce mai concentrat în regiunea București-Ilfov, lăsând restul țării să se lupte pentru firimiturile economice.