EXCLUSIV: Deși cifrele la nivel general arată o creștere explozivă,, cu 17.828 de companii noi inundând piața. Această creștere fără precedent—cea mai mare dintre toate sectoarele—ridică întrebări serioase despre saturația pieței și sustenabilitate.

“Transportul a devenit noua goană după aur”, avertizează analistul economic Maria Popescu. “Dar cu prețurile combustibililor volatile și infrastructura decăzută, acest boom s-ar putea transforma într-un exod în masă în câteva luni.”

Dominația sectorului este deosebit de îngrijorătoare având în vedere notoria calitate a drumurilor din România și provocările de reglementare. Experții se tem că mulți dintre acești nou-veniți sunt prost pregătiți pentru realitățile dure ale operațiunilor logistice.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul: Recuperarea fantomă

Deși comerțul cu ridicata și cu amănuntul conduce în numere absolute cu 18.223, forța aparentă a sectorului maschează vulnerabilități mai profunde. Cheltuielile de consum rămân restrânse din cauza inflației, iar trecerea la comerțul electronic continuă să pună presiune pe modelele tradiționale de retail.

“Creșterea în retail pare impresionantă pe hârtie, dar multe dintre acestea sunt microîntreprinderi cu o rezistență minimă”, avertizează consultantul în retail Andrei Ionescu. “Vedem o proliferare a micilor magazine care s-ar putea să nu supraviețuiască următoarei recesiuni economice.”

Serviciile profesionale: Victima ascunsă

Activitățile profesionale, științifice și tehnice au înregistrat 10.869 de afaceri noi,—sugerează o forță de muncă din ce în ce mai dependentă de munca precară pe contract, în loc de angajare stabilă.

“Aceasta nu este antreprenoriat—este disperare economică”, susține economistul muncii Cristian Moldovan. “Oamenii își înregistrează firme pentru că locurile de muncă tradiționale dispar, nu pentru că au descoperit noi oportunități de piață.”

Dezechilibrele regionale: Problema celor două Românii

Datele relevă o divizare regională adâncită care amenință stabilitatea economică națională. În timp ce Bucureștiul conduce cu 3.366, reprezentând o creștere de 50,54%, și uimitoarea cifră a județului Alba de 146,5 sună impresionant, aceste cifre reprezintă numere absolute relativ mici care abia se observă în comparație cu dominația capitalei.

“Concentrarea activității economice în centrele urbane creează dependențe periculoase”, avertizează expertul în dezvoltare regională Elena Vasilescu. “Când următorul șoc economic va lovi, aceste dezechilibre regionale vor amplifica impactul.”

Epidemia de ieșiri: Ceea ce cifrele de creștere o ascund

Cel mai alarmant este rata de rotație a firmelor. În timp ce 14.810, 12.951 de afaceri au părăsit piața prin suspendări, dizolvări,.

Aceasta înseamnă că la fiecare 100 de afaceri noi, 87 dispar—o creștere netă de doar 1.859. Rata de sănătate de 1,14 abia menține ecosistemul de afaceri în teritoriu pozitiv.

Concluzie: Mirajul creșterii

Datele de înregistrare din septembrie pictează o imagine a unei activități frenetice, dar cu un conținut discutabil. Deși anumite sectoare arată o creștere explozivă, tendințele de fond sugerează o economie construită pe temelii șubrede. Boom-ul transporturilor pare nesustenabil, creșterea în retail maschează slăbiciunea consumatorului, iar serviciile profesionale reflectă instabilitate în ocuparea forței de muncă, și nu inovație.

După cum a spus un veteran antreprenor: “Toată lumea începe ceva, dar nimeni nu știe dacă va rezista. Aceasta nu este o creștere sănătoasă—este anxietate economică deghizată în antreprenoriat.”

Adevărata încercare va veni când forțele pieței vor separa inevitabil afacerile sustenabile de venture-urile speculative care în prezent inundează registrul. Când se va întâmpla acest lucru, România s-ar putea să descopere că boom-ul de astăzi al înregistrărilor a fost prăbușirea de mâine a afacerilor.