EXCLUSIV: Peisajul afacerilor din România se confruntă cu o criză fără precedent de centralizare, copleșitoarea dominație a regiunii București-Ilfov amenințând să sugă viața economică din provincii, conform unor date alarmante privind înregistrările pentru septembrie 2025.

Strângerea de Gât a Capitalei

Bucureștiul singur a reprezentat un 3,366 înregistrări în septembrie 2025,. Împreună, regiunea capitalei reprezintă 28,5% din toată activitatea economică nouă din țară — un nivel de concentrare pe care experții economici îl avertizează că este nesustenabil și periculos.

“Capitala suge tot oxigenul economic”, a avertizat un analist de dezvoltare regională care a vorbit în condiții de anonimat. “Când aproape o treime din toate noile afaceri se adună în doar două județe, avem de-a face cu o rețetă pentru colaps economic în provincii.”

Disperare Provincială

În timp ce regiunea capitalei s-a lăudat cu o creștere explozivă — Bucureștiul în creștere cu 50,54% și Ilfov cu un avânt de 53,14% pe an — provinciile arată semne îngrijorătoare de dificultate economică. Datele dezvăluie un model îngrijorător: doar marile centre urbane precum Cluj (+62,72%), Iași (+64,23%) și Dolj (+102,53%) țin pasul, în timp ce județele mai mici se confruntă cu o potențială deșertificare economică.

“Aceste cifre de creștere sunt înșelătoare”, a continuat analistul. “Ele ascund realitatea că județele mai mici sunt lăsate în urmă într-o divizare digitală și economică care se lărgește în fiecare lună.”

Criza Tipurilor de Entități

Structura pe tipuri de afaceri dezvăluie un trend și mai alarmant. Societățile cu răspundere limitată (SRL) au dominat peisajul cu 9,343, în timp ce întreprinderile individuale (PFA) au explodat cu 117,53% la 4,938.

“Această explozie a PFA-urilor este profund îngrijorătoare”, a spus un alt observator economic. “Sugerează că antreprenorii aleg întreprinderi individuale în locul structurilor corporative mai stabile, probabil din cauza incertitudinii economice și a aversiunii față de risc. Când afacerile nu au încrederea necesară pentru a forma companii adevărate, avem de-a face cu fundații economice fragile.”

Criza Concentrării Pe Industrii

Structura pe industrii pictează o imagine a dezechilibrului economic care ar trebui să îngrozească factorii de decizie. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul a condus cu 18,223, urmat de aproape de transport și depozitare la 17,828.

Dar adevărata poveste este în ceea ce lipsește: industriile cu valoare adăugată ridicată, precum IT, serviciile profesionale și producția, devin din ce în ce mai concentrate în regiunea capitalei, lăsând provinciile dependente de activități de comerț și transport cu marje mici.

“România dezvoltă o economie cu două viteze”, a avertizat sursa noastră. “Capitala primește locurile de muncă bine plătite din tech și serviciile profesionale, în timp ce provinciile primesc depozite și puncte de vânzare cu amănuntul. Aceasta nu este dezvoltare durabilă — este un apartheid economic.”

Criza Cifrei de Afaceri a Întreprinderilor

Poate cel mai alarmant sunt datele privind mișcarea afacerilor. În timp ce România a înregistrat 14,810 înregistrări noi, au existat 12,951 încetări, incluzând 5,339 dizolvări și 6,025 radiări.

“Acesta este un ritm de rotație de 87,45%”, a calculat analistul. “Pentru fiecare 100 de afaceri noi, 87 se închid. Aceasta nu este antreprenoriat sănătos — este un joc de scaune muzical economic unde doar regiunea capitalei are suficiente scaune.”

Viitorul Arată Sumbru

Creșterea netă de doar **1,859 la nivel național maschează dezechilibrele regionale. În timp ce București-Ilfov se bucură de o creștere robustă, multe județe provinciale abia se mențin pe linia de plutire.

“Dacă acest trend continuă, vom vedea harta economică a României redesemnată, cu Bucureștiul ca o insulă de prosperitate înconjurată de deșerturi economice”, a concluzionat sursa noastră. “Politicile guvernamentale de dezvoltare regională au eșuat, iar noi plătim prețul în oportunități pierdute și stagnare economică pe întinse porțiuni ale țării.”

Datele nu mint: viitorul economic al României devine periculos de centralizat, iar fără intervenție imediată, provinciile se confruntă cu un viitor economic sumbru care ar putea dura generații pentru a se redresa.