EXCLUSIV: August 2025 marchează prima lună de contracție netă a afacerilor de când se țin evidențe

Într-o inversare uimitoare a soartei economice, ecosistemul de afaceri din România a înregistrat prima scădere negativă din istoria recentă,, indicând că pentru fiecare 100 de afaceri care se înregistrează, 102 părăsesc piața.

Cifrele Alarmante

Datele din august 2025 pictează o imagine sumbră: 11.435 au fost complet copleșite de 11.709,.

Colapsul reprezintă o scădere catastrofală de 24,6,,. Radierile au crescut, de asemenea, cu 33,3% comparativ cu anul trecut.

Puncte Focale Geografice ale Colapsului de Afaceri

Capitala București conduce valul de falimente cu 877 și 983, indicând faptul că până și motorul economic al țării eșuează.

Constanța de pe coastă și hub-ul tehnologic Cluj urmează îndeaproape, cu 263, respectiv 252 de dizolvări, sugerând că criza se extinde dincolo de centrele economice tradiționale.

Devastare pe Sectoare

Deși unele sectoare înregistrează creștere, imaginea de ansamblu relevă probleme structurale profunde. Sectorul transporturilor și depozitărilor conduce înregistrările cu 15.677, dar această creștere anuală de 56,3% poate reprezenta antreprenori disperați care părăsesc industrii eșuate, mai degrabă decât o creștere sustenabilă.

Și mai alarmante sunt colapsurile complete din mai multe sectoare critice. Educația, tranzacțiile imobiliare,, indicând eșecuri sistematice în aceste servicii esențiale.

Furtuna Perfectă

Datele relevă o furtună perfectă a presiunilor economice: costuri de afaceri în creștere, incertitudine reglementară, indică faptul că ecosistemul de afaceri abia menține echilibrul, iar orice deteriorare ulterioară este susceptibilă să declanșeze un val de falimente.

Ce Înseamnă Aceasta pentru Economia României

Economiștii avertizează că atunci când rata de eșec a afacerilor depășește 100%, aceasta semnalează un stres economic fundamental. Rata actuală de 102,4% sugerează că mediul de afaceri din România nu mai este sustenabil, cu mai multe companii care eșuează decât cele care reușesc.

Concentrarea falimentelor în București—în mod tipic cel mai rezistent centru economic al țării—sugerează că criza nu este izolată în regiunile rurale sau subdezvoltate, ci a pătruns în inima infrastructurii economice a României.

Concluzie: Ecosistemul de afaceri din România arată primele semne de eșec sistemic. Cu mai multe afaceri care se închid decât care se deschid, pentru prima dată din ultimii ani, și cu sectoare cheie precum educația și sănătatea înregistrând colaps total al înregistrărilor, țața se confruntă cu o provocare economică fără precedent care ar putea avea efecte de undă de impact în întreaga Europă de Est.