EXCLUSIV: Peisajul afacerilor din România arată fisuri periculoase sub aparența creșterii economice, cu sectoare critice care înregistrează declinuri catastrofale, în timp ce economia devine periculos de dependentă de doar două industrii.

Inductriile Care Dispar: Un Masacru Statistic

Iulie 2025 dezvăluie o realitate șocantă: multiple sectoare fundamentale ale economiei României au dispărut complet din datele de înregistrare. Industria construcțiilor, care a înregistrat 7.663 de companii în iulie 2024,. În mod similar, tranzacțiile imobiliare – anterior un pilon al activității economice cu 2.266 de înregistrări – au dispărut în întregime.

Și mai alarmant, sectorul sănătății – critic în timpul oricărei crize economice – a văzut cum înregistrările se prăbușesc de la 2.313 la zero, sugerând un colaps complet al noilor furnizori de servicii medicale care intră pe piață. Sectorul informațiilor și comunicațiilor, odată un motor de creștere cu 6.075 de înregistrări, a dispărut, de asemenea, în întregime.

Duopolul Periculos: Transportul și Comerțul cu Amănuntul Domină

În timp ce alte sectoare se prăbușesc, economia României a devenit periculos de concentrată în doar două industrii. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul domină cu 14.213, în timp ce transportul și depozitarea au explodat cu 14.065.

Această concentrare creează un risc sistemic masiv. “Atunci când o economie devine atât de dependentă de doar două sectoare, orice șoc în logistică sau în cheltuielile consumatorilor ar putea declanșa un efect de domino”, avertizează analistul economic Maria Popescu. “Vedem cum se golește baza industrială a României.”

Dezechilibre Regionale: Dominația Capitalei Se Adâncește

Concentrarea geografică oglindește cea sectorială. Bucureștiul a reprezentat 3.172. Între timp, județe precum Alba au înregistrat o creștere explozivă, dar potențial nesustenabilă, de 480,36%, sugerând o expansiune speculativă mai degrabă decât una organică.

Această inegalitate regională tot mai adâncă amenință să creeze o economie cu două viteze, în care doar regiunea capitalei beneficiază de creștere,, ceea ce înseamnă că pentru fiecare nouă afacere înregistrată, aproape una existentă dispare. Cu 14.109 ieșiri de afaceri, inclusiv 5.136 dizolvări și 7.144 radieri, mediul de afaceri românesc se confruntă cu o instabilitate fără precedent.

Creșterea netă de doar 1.059 reprezintă cea mai subțire marjă dintre expansiunea și contracția economică.

Ce Conduce Colapsul?

Experții punctează multiple factori care creează această furtună perfectă:

• Colapsul construcțiilor: Incertitudinea reglementară și costurile materialelor în creștere au înghețat noile proiecte
• Disparția sectorului sănătății: Obstacolele birocratice și provocările de finanțare descurajează noii furnizori
• Implozia imobiliară: Volatilitatea ratelor dobânzilor și saturația pieței au oprit noi întreprinderi
• Stagnarea producției: În ciuda unei creșteri modeste de 12,37%, sectorul rămâne periculos de mic, cu doar 3.624 de înregistrări

Singurele puncte luminoase – transportul și comerțul cu amănuntul – pot reprezenta antreprenoriat al disperării mai degrabă decât o creștere sustenabilă. “Când oamenii nu-și pot găsi locuri de muncă în domeniile alese, se îndreaptă către serviciile de livrare și mici magazine”, notează economistul Radu Ionescu. “Aceasta nu este dezvoltare economică – este supraviețuire.”

Drumul Înainte: Nesustenabil și Periculos

Odată cu prăbușirea sectoarelor critice și accelerarea ieșirilor firmelor, România se confruntă cu o restructurare fundamentală a economiei sale. Concentrarea în transport și comerț creează vulnerabilitate la întreruperi din lanțul de aprovizionare, scăderi ale cheltuielilor de consum sau modificări reglementare.

Disparția construcțiilor, sănătății și a tranzacțiilor imobiliare – sectoare care în mod tipic conduc multiplicatori economici – sugerează probleme structurale mai profunde pe care creșterea înregistrărilor în alte domenii nu le poate masca. Viitorul economic al României atârnă de un fir, fiind periculos de dependent de sectoare care se pot dovedi nesustenabile pe termen lung.