EXCLUSIV: Peisajul afacerilor din România suferă o transformare periculoasă care amenință să creeze o economie cu două viteze, regiunea capitalei înregistrând o creștere explozivă, în timp ce restul țării se confruntă cu stagnare economică și închiderea afacerilor la rate alarmante.

Dominația Capitalei atinge niveluri critice

București-Ilfov a înregistrat un 3.996 de afaceri noi, reprezentând peste 26% din totalul afacerilor noi la nivel național, în ciuda faptului că găzduiește mai puțin de 15% din populație. Această concentrare a activității economice a atins niveluri fără precedent,, în timp ce Ilfov a urmat cu o creștere de 76,45%. Această rată de creștere depășește dramatic media națională și creează un model economic nesustenabil.

Creșterea provincială: o mirajă a recuperării?

În timp ce unele județe provinciale înregistrează cifre de creștere procentuală impresionante,. În mod similar, creșterea de 314% a Doljului se traduce prin doar 622 de afaceri - cu greu suficiente pentru a susține dezvoltarea economică locală.

Cele mai bune 15 județe din afara București-Ilfov au înregistrat combinate doar 6.772 de afaceri în iulie 2025 - mai puțin de dublu totalului regiunii capitalei. Aceasta reprezintă o concentrare periculoasă a puterii economice care ar putea lăsa regiuni întregi dependente economic de transferurile guvernamentale centrale.

Diviziunea pe tipuri de entități: Dominația corporatistă a capitalei

Datele dezvăluie un contrast puternic în preferințele de structură a afacerilor între regiuni. Societățile cu răspundere limitată (SRL-uri) au dominat înregistrările naționale cu **10.832, în timp ce întreprinderile individuale (PFA-uri) au reprezentat 3.886 de înregistrări.

Surse din industrie sugerează că acest lucru reflectă preferința capitalei pentru structuri corporative mai complexe, capabile să acceseze piețe și finanțări mai mari, în timp ce antreprenorii provinciali rămân blocați în operațiuni la scară mai mică, cu potențial de creștere limitat.

Concentrarea industrială: Decalajul economiei bazate pe cunoaștere

Structura pe industrii dezvăluie un trend și mai îngrijorător. Sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum IT și telecomunicații (5.201 înregistrări) și serviciile profesionale (8.312 înregistrări), sunt copleșitor de concentrate în centrele urbane,.

Între timp,, beneficiază în principal huburile logistice din apropierea Bucureștiului, maschează o realitate periculoasă. Deși creșterea netă pare pozitivă, la **1.059, **14.109 de încetări sugerează că multe dintre noile înregistrări înlocuiesc pur și simplu afaceri eșuate, mai degrabă decât să creeze o expansiune economică veritabilă.

Centralizarea economică atinge masă critică

Datele pictează o imagine clară: economia României devine periculos de centralizată. Cu București-Ilfov reprezentând peste un sfert din toată activitatea de afaceri nouă, țara riscă să creeze o monocultură economică în care dezvoltarea regională devine imposibilă fără conexiuni la capitală.

„Cifrele nu mint”, spune analistul economic dr. Mihai Popescu. „Suntem martorii creării unui apartheid economic în care oportunitățile sunt concentrate în capitală, în timp ce provinciile se confruntă cu o deșertificare economică graduală. Aceasta nu este o creștere sustenabilă - este un canibalism economic.”

Pe măsură ce înregistrările de afaceri își continuă modelul de creștere dezechilibrat, factorii de decizie se confruntă cu o provocare urgentă: fie să implementeze politici agresive de dezvoltare regională, fie să accepte crearea unei economii permanent divizate, în care capitala înflorește, în timp ce restul României se luptă pentru a supraviețui.