CRIZA STRUCTURII DE AFACERI: Antreprenorii români părăsesc firmele tradiționale într-o schimbare alarmantă
EXCLUSIV: Peisajul afacerilor din România se află într-o transformare radicală despre care experții avertizează că ar putea destabiliza fundațiile economice ale țării,, cu 3.676 de PFA-uri noi înregistrate doar în această lună. Această creștere explozivă reprezintă o schimbare fundamentală de la securitatea societăților cu răspundere limitată către ceea ce economiștii descriu drept „antreprenoriat precar”.
„Boom-ul PFA este un semnal clar de criză economică”, avertizează analistul de afaceri Maria Popescu. „Antreprenorii aleg calea cu cea mai mică rezistență în loc să construiască afaceri durabile. Acest lucru creează un ecosistem fragil în care companiile pot dispărea peste noapte.”
Între timp,, Întreprinderile Individuale cu Salariați (IF) s-au prăbușit cu 88,52%. Chiar și structura SRL, odinioară stabilă, prezintă semne îngrijorătoare, cu o rată de creștere de doar 11,29% care nu reușește să țină pasul cu expansiunea generală a pieței.
Disparitățile regionale se adâncesc
Schimbarea structurală creează dezechilibre regionale periculoase. Bucureștiul domină cu 2.682, în timp ce județe precum Dolj au înregistrat o creștere explozivă de 149,2% pe care experții se tem că este nesustenabilă.
„Această concentrare a activității economice în centrele urbane creează vulnerabilitate economică”, notează expertul în dezvoltare regională Andrei Ionescu. „Când o regiune domină atât de puternic, orice șoc economic de acolo s-ar putea propaga în întreaga țară.”
Colaps structural pe sectoare
Datele relevă crize specifice sectoriale în structurarea afacerilor:
- Transport și Depozitare conduce cu 11.855, dar această creștere este copleșitor de concentrată în întreprinderi individuale și nu în structuri corporative stabile
- Servicii profesionale înregistrează 6.810 de înscrieri, dar preferința pentru PFA în loc de SRL sugerează că profesioniștii evită responsabilitățile de guvernanță corporativă
- Construcții cu 6.437 de înscrieri dezvăluie o tendință îngrijorătoare către entități mai mici, mai puțin capitalizate, care s-ar putea să nu fie capabile să ducă la bun sfârșit proiecte mari
Criza ieșirilor se adâncește
Schimbarea structurală are loc pe fondul unui număr alarmant de închideri de afaceri. În iunie, s-au înregistrat 12.601 de închideri, comparativ cu doar 11.765 de înscrieri noi, ceea ce a creat o pierdere netă de 836 de afaceri.
„Această creștere netă negativă este deosebit de periculoasă având în vedere schimbările structurale,, ceea ce înseamnă că se închid mai multe afaceri decât se deschid — un indicator clar de stres economic.
Ce alimentează această schimbare?
Experții punctează mai mulți factori îngrijorători:
- Povara regulatorie: Cerințele complexe de guvernanță corporativă împing antreprenorii către structurile PFA, mai simple
- Incertitudinea economică: Afacerile aleg flexibilitatea în locul stabilității într-o piață imprevizibilă
- Presiuni fiscale: Întreprinderile individuale oferă avantaje fiscale percepute care se pot dovedi temporare
- Constrângeri de capital: Cerințele mai mici de capital inițial fac PFA-urile mai accesibile, dar mai puțin reziliente
Viitorul pare fragil
Dominația întreprinderilor individuale creează riscuri sistematice pentru economia României. PFA-urile nu au rezervele de capital, protecțiile legale și reziliența operațională a corporațiilor tradiționale. Când vânturile contrare economice vor veni inevitabil — așa cum se întâmplă întotdeauna — această slăbiciune structurală ar putea declanșa falimente în lanț.
„Tendința actuală reprezintă un golire a fundației de afaceri a României”, concluzionează Popescu. „Construim o economie pe nisip și nu pe beton. Când va veni furtuna, s-ar putea să descoperim prea târziu că structurile noastre de afaceri nu au fost construite să-i reziste.”
Datele arată o națiune la răspântie — va continua România pe calea antreprenoriatului fragil, sau vor interveni factorii de decizie pentru a restabili echilibrul în ecosistemul de afaceri? Răspunsul poate determina stabilitatea economică a țării pentru anii ce vor veni.